Tag Archives: Folclor

Efectul Nicolae Sulac (IV)

11 mai

Se vor fi întrebând unii, de ce am scris tocmai atâtea articolașe despre „efectul Nicolae Sulac”, în loc să scriu unul și bun, de ce am fragmentat „subiectul”, în loc să-l dezvolt într-o singură postare. În primul rând, aveam nevoie de spațiu pentru melodiile cele mai reprezentative, acestea fiind principalele argumente. În al doilea rând, concluzia și explicațiile de rigoare sunt și ele audiovizuale, deci vor ocupa spațiu, strâmtorând puțin cuvintele. Romanul lui Ion Druță Bisercia albă conține o idee, care, extrapolată, se potrivește și în cazul lui Nicolae Sulac, dar și al altor artiști de la noi. Cu cât sufletul este înjosit, umilit mai mult, zice Ion Druță, cu atât setea lui de înălțare, de libertate este mai mare.  Și cazul lui Nicoale Sulac demonstrează acest adevăr: cu cât s-au străduit autoritățile sovietice să ne rusificie mai tare, cu atât setea de a rămâne ceea ce suntem,  adică români, e mai puternică. Și cu cât alterarea folclorului a fost mai înverșunată (a se vedea chiar acele melodii, interpretate de Nicolae Sulac, pe care el afost nevoit să le mutileze, pentru a le putea promova pe scenă), cu atât atracția pentru autentic este mai puternică. Așa, în ciuda dictatului falsificatorilor din folcloristica sovietică, s-a dezvoltat o reacție de răspuns: fenomenul Tălăncuța, care a generat un curent de cercetare a folclorului și de promovare a autenticului. Și tot așa, în diverse forme, reacția la rusificare a impulsionat tendința de recuperare a valorilor românismului.  Și, ca dovadă, tot melodiile despre care am scris în aceste scurte notițe, precum și alte melodii pe care le-am mai publicat și cu alte ocazii.

Ansamblul Plăieșii, un continuator al liniei Tălăncuței, este cunoscut mai ales pentru cântecul Sus pe malul Nistrului, una dintre variantele căruia a cântat-o și Nicolae Sulac. Acesta este efectul Nicoale Sulac: o dovadă că în ciuda oricăror greutăți, autenticul își găsește calea spre lumină, precum firul de iarbă care străbate asfaltul.


* * *

* * *

* * *

Efectul Nicoale Sulac (III)

9 mai

Fie că venea de acasă, din satul natal, cu vreun cântec auzit de la bătrâni, fie că adapta niște versuri ale unor cântece populare, eventual, melodii și/sau fragmente de texte, versuri care „treceau în mod fraudulos” frintiera de pe Prut, fie că își construia repertoriul din cântece de autor (după „moda” introdusă de școala folcloristică din fosta URSS), Nicolae Sulac păstra acea doză, indispensabilă, de autenticitate, care făcea ca arta lui să nu-și piardă din prospețime și, după ani de restricții și persecuții, să fie prețuit de public la fel ca la început.

Ciobănaș la oi m-aș duce

Îți spun, mamă, doruirle

Miorița

Și, probabil, cel mai reprezentativ pentru destinul și pentru creația lui Nicolae Sulac, acest cântec, din ultimii săi ani: Pe pământul nostru drag

 

Efectul Nicolae Sulac

3 mai

Cu această voce a speriat conducerea de partid: chiar dacă nu făcea politică și era, aparent, de o naivitate proverbială, Nicolae Sulac devenise o amenințare pentru sistem, prin faptul că era firesc, inedit și tulburător, iar talentul său cucerea publicul cu o ușurință de invidiat. Stilul său venea în contradicție cu teoria moldovenistă și cu politica de falsificare a folclorului basarabean, în ideea de a-i crea o identitate străină de românism. Or, interpreți precum Nicolae Sulac sau Maria Drăgan răsturnau toată construcția moldovenistă, pentru că aveau curajul să rămână autentici și să cânte românește:

* * *

* * *


* * *

* * *


* * *

O seară cu sufletul captiv

10 feb.

Hora. Petre Neamțu, aniversareDincolo de niște regrete, pe care le-aș fi putut evita, dacă aș fi în dublu exemplar (sau poate dacă aș fi reușit să-mi organizez mai bine ziua), seara de joi (05.02.2015) a fost ca o duminică. Mai întâi, pentru că am consumat-o cu oameni frumoși (ar trebui să scriu, odată, despre generozitatea sufletească a prietenilor mei, dar azi scriu despre alt fel de generozitate a sufletului, reflectată în ochii de doină aiAfiș Petre Neamțu folclorului nostru – și aș vrea să pot transmite acea stare, să o recodific în cele câteva sute de semne ale acestui articol, pentru ochii, la fel de generoși, ai celor care citesc aceste rânduri), apoi, pentru că am savurat piese folclorice, mai vechi și mai noi, acompaniate de orchestra Folclor, condusă de maestrul Petre Neamțu – într-o impresionantă Serată de creație prilejuită de aniversarea conducătorului acestei orchestre, care ne-a dus faima în Țară și peste hotare.

Regretul cel mai mare e că n-am reușit să ajung la alte două evenimente importante ale zilei: lansarea albumului  Dumitru Fusu (Muzeul Național de Artă al RM) și lansarea cărții Zeul absent, a Ambasadorului României la Chișinău, ES Marius Lazurcă (Librăria din centru).

Îmi făcusem niște calcule, de „teleportare”, îmi prevenisem și prietenii că aș putea lipsi pentru câteva zeci de minute, dar nu aveam cum să evadez din atmosfera feerică a Filarmonicii (altfel, îmbătrânită și strigând cu toți porii săi de piatră că are nevoie de renovare!), pentru că primele acorduri m-au prins într-o dulce captivitate, aceea pe care o căutăm, atunci când mergem la o întâlnire cu… artele. Primele acorduri ale unei sârbe strămoșești, cântată (de astă dată), pentru că e un simbol al românismului.

„Să jucăm sârba strămoșilor!”, așa am fost îndemnați chiar de la începutul spectacolului:

„Sârba cea de altădată,
De tot neamul meu jucată…
Și să facem roata mare,
Să răsune la hotare.
***
Din Cahul la Timișoara,
Chișinău și toată Țara!”

* * *

Și, bineînțeles, au urmat și doine, un alt simbol național. Una dintre doine (desigur, recunoașteți răvășitoarea voce a Mariei Mocanu):


* * *

* * *
Spectacolul a întrunit nume dintre cele mai cunoscute ale scenei noastre. Iată câteva dintre ele:

Zinaida Bolboceanu

* * *

Vasile Iovu (cu naiul său fermnecat):

* * *
Inconfudabilul buchet de voci al surorilor Osoianu


* * *
Ansamblul Iedera, cu un cântec de Nicoale Gribincea:

* * *
Alte piese, la fel de emoționante, pe care n-am reușit să le înregistrez, mi-au făcut seara memorabilă. O seară cu atât mai împlinită, cu cât aveam certitudinea că aceiași fiori îi încercau și pe vecinii mei din acea seară, din ultimul rând al balconului (atunci când ni se intersectau privirile), și întreaga sală, care își manifesta admirația în stilul specific sălilor de concerte din Chișinău, specific datorat caracterului nostru, probabil (spectatorul nostru nu e atât de curajos, încât să se prindă în joc în timpul unui spectacol, atunci când ar dori să danseze, dar nici atât de calm, încât să asculte nemișcat, cu respirația întretăiată, o piesă temperamentală).

* * *

Episodul discursurilor oficiale a fost și el unul revelatoriu: tonul l-a dat dna Ministru al culturii, Monica Babuc, unul dintre puținii miniștri ai culturii (dintre cei pe care i-am avut vreodată) care se simt ca acasă în mediul artistic (cred că, dacă un asemenea ministru nu poate face minuni pentru cultura noastră, e vina conjuncturii politice, a penuriei de devotament pentru valorile românești în mediul politic  de la noi).

* * *
Ansamblul Hora lui Ion Bazatin, despre care am mai scris, a dansat o Horă ca la Cimișlia, încununând seara. Și chiar dacă, fiind parte a acestui ansamblu, mă simt nevoită să-mi temeprez dorința de a scrie elogios, pot spune că mi-am admirat colegii, simțind și mândrie, și recunoștință pentru felul în care sfidează timpul și timpurile, păstrând dansurile lui Ion Bazatin așa cum le-a creat – acum… foarte mulți ani! Unii dintre colegii mei din Hora și-au început cariera de dansatori chiar în acei, primi, ani ai ansamblului, când repertoriul abia se aduna (cu migala de folclorist pătimaș a lui Ion Bazatin), iar conducător al orchestrei era maestrul Petre Neamțu.

* * *

Cine n-are dor pe vale

20 ian.

* * *

* * *

„Vinim! Vinim!” :)

1 ian.

Așa cum bine zic acești copii minunați, Să trăiți, să înfloriți, dragi prieteni!

Lele de la Orăștie. Sub vișinul înflorit

28 dec.


* * *

 

Leru-i ler… Să vă/ne fie de bine!

24 dec.

Pentru un Crăciun fericit, trei colinde din Basarabia, culese și cântate de grupul folcloric Plăieșii

* * *

* * *

CR3W

It's just G.

Blog-ul lui Adrian

Gânduri, şoapte, pași în strungi şi verbe…

J.J. Anderson's Blog

Someday, what follows will be referred to as “his early works.”

Cafeaua de dimineață

Cuvinte dintr-o ceașcă de cafea

Cosmisian - Neoproză „smart emotional”

Mouelle Roucher „Eratele sunt mai bune decât ciornele publicate. Eratele sunt răzbirea unui scriitor care spune adevărul.” ~ Lucette „Degetele tale sunt definiția sofisticată a unui semn de carte perpetuu”

Гастрономия - просто вкусно

Человек есть то, что он ест.

Drumurile lui Spetcu

Blog de om umblat

II SI CAMASI STILIZATE

Pasiune pentru frumos si traditie

papillon de nuit

On ne voit bien qu'avec le coeur. L'essentiel est invisible pour les yeux.

a dweller's confessions

confessions by a 20-year-old wallflower

CritDicks.com

Products / Places / Services

The Soft Pillow

He became ink in her pen and she never stopped writing.

dan moldovan

blog de poze

Find the details

for covetable, decorative product designs and interiors news

Doru Braia

Talk Soc

A Dose A Day

Inspirations for Nurses (and non-nurses)

A.D. Martin

writing - novels - film - television - video games - other stuff

Saltarosgarden

A garden of my dreams coming to live!

Comunităţi de Prieteni: "Toţi pentru unul, unul pentru toţi"

Communities Of Friends - All For One & One For All

Condamnat la prietenie!

Căci mor trăind...

Ami

Don`t believe in stories, believe in what yo can do!

Doina Soltan

"Cele mai frumoase locuri prin care am umblat au fost sufletele oamenilor pe care i-am iubit." Irina Binder

Compendiu de istorie și diplomație

“Vrei să admiri un om? Privește-l din îndepărtare…” - Adrian Sereș -

infinitdegânduri

Loneliness ends with love.

Gheorghe Cuciureanu

În fond despre ştiinţă

prietendevremerea

O vorba buna

…touch my sound…

Where sound can be touched, felt and seen.

Ivano Mingotti

Pagina ufficiale autore

Gustosel

Descoperă bucuria de a găti acasă!

Gheorghe BREGA

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

andreibotnari.wordpress.com/

Andrei Botnari. Photography and travel blog

PoliteiaWorld

Quis custodiet ipsos custodes?

Anghel

A great WordPress.com site

SECRETELE SĂNĂTĂȚII ȘI FRUMUSEȚII CU MARIA BOTNARU

Nu poți cumpăra timpul, dragostea și sănătatea cu toți banii lumii

Memoria Fonogramica

Muzici vechi pentru urechi noi

Elena Tănăsescu

Put a little magic in your life

Viva la vida

despre muzica

baletalessia

un site despre balet

The Tragic Life of Frank

Around five minutes ago I had this sudden revelation; that my life is quite sufficiently, tragic.

Motoare 2 timpi

Otto von Diesel

La margine de timp

Credinta te poate ajuta sa muti muntii din loc, iar dragostea te ajuta sa ii treci...

ANDREEA VASILE

Povești despre oameni ca tine

%d blogeri au apreciat: