Cu dor (de) infinit

8 Mar

Acum un an, când abia începusem a mă crede recuperată, revenită din starea de doliu după mama, pe care o pierdusem cu trei primăveri în urmă (luna martie, luna mamei, aşa cum ne obişnuise tradiţia lui 8 martie să o numim, a devenit, de atunci, luna despărţirii de mama, luna dorului (de) infinit), am acceptat o invitaţie la un concert folcloric. Folclorul însemnând esenţa creativităţii (mai ales a celei româneşti), în opinia mea. E adevărat că după ce am pierdut-o pe mama, nimic nu mai e ca altădată, iar percepţia folclorului s-a modificat, şi ea, odată cu percepţia tuturor aspectelor vieţii. Şi totuşi, deşi sunt receptivă acum, cu precădere, la valenţele dramatice şi tragice ale folclorului, ziua aceea avea să fie o sărbătoare, dacă… n-ar fi fost o reiterare a celei mai dureroase pierderi dintre cele trăite de mine până acum: a mamei. Cam în vremea în care eu mă lăsam legănată de îmbrăţişarea doinelor, o femeie  cu chip de înger (sau un înger cu chip de femeie) îşi închidea pe vecie adâncul marin al privirii în braţele băiatului mai mare, unul dintre cei doi moştenitori ai ochilor ei albaştri. „Maica Domnului Poet” – revăzându-i chipul într-o miime de secundă, la aflarea veştii, mi-am amintit de această metaforă dintr-un poem din placheta de debut a fiului său…

Pe tanti Lorica, aşa cum îi ziceam în copilărie, am îndrăgit-o de la prima conversaţie, necondiţionat, şi niciodată nu mi-am pus întrebarea de ce o îndrăgeam. Mi se părea firesc, avea foarte multe calităţi, pentru care aş fi putut s-o ador. Abia mai târziu, dintr-o discuţie auzită întâmplător, am aflat că tanti Lorica mă alăptase, odată, o dată – la fel, din întâmplare: bunica vărsase sticla cu lapte pregătită de mama pentru mine, pe perioada în care urma să lipsească puţin de acasă, şi la cea mai apropiată adresă unde s-ar fi găsit hrana potrivită pentru un sugar, era tanti Lorica, mama lui E…n, cel care, la acea oră, îmi devenise conviv, iar mai târziu avea să-mi fie şi coleg, şi consătean, dacă adimtem că, într-un fel, ne înfrăţim după criteriul satului de baştină al mamelor noastre, şi co… verb, şi co… vers, şi, de anul trecut, un co… suferind – împărţind aceeaşi suferinţă a singurului dor, netrecător.

Când o pierdem pe mama (sau pe altcineva care ne e la fel de scump), se rupe frontiera dintre lumi: devenim conectaţi la eternitate. Ar trebui să nu doară, ci să ne înalţe. Şi înalţă, şi doare! „Te vei vindeca doar scriind”, mi-a scris pe blog, cu titlu de condoleanţe, o prietenă cu suflet sensibil şi foarte apropiată ca spirit şi mod de gândire. Şi a avut dreptate: dintre toate artele, cu siguranţă anestezice, cuvântul scris e cel (mai) capabil să-mi menţină echilibrul dintre cele două lumi, care se confundă atât de neaşteptat, când pierzi pe cineva drag: viaţa şi moartea. „Vindecare” e un fel de a spune: de fapt, doar înveţi să funcţionezi cu această nouă povară pe creştet: dorul de mama, care probabil că a fost permanent (dar neconştientizat), iar acum e şi… veşnic.

Înveţi să păşeşti din nou, de data asta, fără mama, înveţi să fii fericit, din nou, de data asta, şi pentru mama! Te ajută amintirea fiecărui moment semnificativ din viaţa voastră, amintirea vorbelor ei, amintirea ochilor ei, conştiinţa că eşti sensul vieţii ei, motivul fericirii ei, creaţia ei, dorul ei… Înţelegi tristeţea care a măcinat-o, când ţi se plângea că-i e dor de tine, atunci  când te usucă dorul de căldura prezenţei şi a vocii ei. Înţelegi iubirea, altfel decât ai înţeles-o până la acest hotar. Înţelegi fericirea ca pe o metaforă a copilăriei sub aripa mereu trează a mamei… Înţelegi să-i compătimeşti pe cei care n-au avut parte de ceea ce ai (avut) tu… Înţelegi să-i împlineşti dorinţele, altfel decât ai făcut-o până acum. Înţelegi simbolul lumânării şi magia Luminii. Înţelegi bucuria ei că te poţi menţine şi chiar poţi fi fericit, în ciuda lipsei ei, aşa cum s-a bucurat de primii tăi paşi… Înţelegi, pur şi simplu, ce era de neînţeles până nu demult. Şi înţelegi eternitatea ca pe un poem despre… Mama!

„O, mamă…”!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

vanilla

lovely damned teenage years

ZurliuBlog

"Trăiesc vremi de nebunie, dar, ca să le-nfrunt, îmi spun: Voi trăi cum mi se cere!... D-aia-s uneori... nebun.."--Goethe

Robson Cezar

"My work exists as an expression of "dar um jeitihno" - the Brazilian notion of "finding a way". For me, art is a means of survival."

CR3W

It's just G.

Blog-ul lui Adrian

Gânduri, şoapte, verbe în strungi şi versuri…

J.J. Anderson's Blog

Thoughts from the author of Trailer Park Juggernauts

Cafeaua de dimineață

Cuvinte dintr-o ceașcă de cafea

Trubadur prin Avalon

Mi-aș dori ca într-o zi sufletele noastre să se privească de atât de aproape încât atunci când vom clipi să le atingem cu genele.

Гастрономия - просто вкусно

Человек есть то, что он ест.

Drumurile lui Spetcu

Blog de om umblat

II SI CAMASI STILIZATE

Pasiune pentru frumos si traditie

papillon de nuit

On ne voit bien qu'avec le coeur. L'essentiel est invisible pour les yeux.

a dweller's confessions

confessions by a 19-year-old wallflower

CritDicks.com

A precariously critical, humorous take on life’s interactions with food and drink!

Descopera misterele naturii

Discover the mysteries of nature

Tassles Of Intertwined Emotions

Poetry, Quotes & Random Thoughts

dan moldovan

blog de poze

find the details

Interiors news and finishing touches for homes

Blog de multe parale

„Nu voi fi un om obişnuit, pentru că am dreptul să fiu extraordinar.” Peter O Toole

Doru Braia

Talk Soc

A Dose A Day

Inspirations for Nurses (and non-nurses)

A.D. Martin

writing - novels - film - television - video games - other stuff

Imperfect Beauty

"Do what you like and like what you do ! Imperfection is a part of beauty !" - Rocsee

Saltarosgarden

A garden of my dreams coming to live!

Comunităţi de Prieteni: "Toţi pentru unul, unul pentru toţi"

Communities Of Friends - All For One & One For All

Condamnat la prietenie!

Caci mor traind...

Ami

Don`t believe in stories, believe in what yo can do!

Doina Soltan

"Cele mai frumoase locuri prin care am umblat au fost sufletele oamenilor pe care i-am iubit." Irina Binder

Compendiu de istorie și diplomație

“Vrei să admiri un om? Privește-l din îndepărtare…” - Adrian Sereș -

infinitdegânduri

Loneliness ends with love.

Gheorghe Cuciureanu

În fond despre ştiinţă

prietendevremerea

O vorba buna

…touch my sound…

Where sound can be touched, felt and seen.

Ivano Mingotti

Pagina ufficiale autore

Gheorghe BREGA

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Andrei Botnari. Photography and travel blog

Capitalism pe pâine

Fondator si director: Mihai Giurgea

PoliteiaWorld

Quis custodiet ipsos custodes?

Cafeaua de dimineata

Cuvinte dintr-o ceașca de cafea

Anghel

A great WordPress.com site

SECRETELE SĂNĂTĂȚII ȘI FRUMUSEȚII CU MARIA BOTNARU

Nu poți cumpăra timpul, dragostea și sănătatea cu toți banii lumii

Folclor muzical românesc

„Cântă, măi frate române, pe graiul și limba ta și lasă cele străine ei de a și le cânta!” - Anton Pann

%d blogeri au apreciat asta: