Cea mai mare victorie a Simonei Halep *

13 Iun

Nu voi scrie despre tenis, un fel de terra incognita pentru mine, nici despre meciul recent dintre Simona Halep și Maria Șarapova, ci despre identitatea românească, domeniul dureros, care mereu mi-a trezit reacții și mereu va prezenta un interes deosebit pentru românii din stânga Prutului. Înainte de a vorbi despre victorii pe plan extern, mi se pare firesc a vorbi despre noi, românii, și victoriile noastre în bătălia pentru ființa românească.

Urmărind acest excepțional (și controversat) spectacol sportiv, mi-a venit ideea să scriu nu pentru că m-a impresionat jocul Simonei Halep (deși e adevărat că m-a impresionat), ci pentru că m-a emoționat reacția românilor la evoluția spectaculoasă a tinerei tenismene românce. Știu că a învins Șarapova, dar – „așa e în tenis” și așa e în viață – victoriile sunt diferite: unele victorii, obținute în circumstanțe dubioase, par a fi mai deprimante decât unele înfrângeri, obținute în mod onest, iar victoria Simonei Halep nu se măsoară în puncte, nici în metale prețioase, ci în etaloane mult mai înalte, poate cele mai înalte.

Așa se face că, din cauza ploii, n-am putut vedea întregul duel Șarapova-Halep la televizor, astfel încât am fost nevoită să caut pe internet. Am ascultat comentarii în mai multe limbi (apropo, multe cuvinte frumoase la adresa Simonei, în franceză și în engleză!), am citit reacțiile mai multor spectatori: „Nu m-a prea interesat tenisul până la acest meci al Simonei”, scrie cineva pe facebook. „E pentru prima dată când urmăresc un meci de tenis cap-coadă!”, scrie altcineva. „Nu sunt amatoare a tenisului, dar m-au molipsit de ieri emoțiile tuturor românilor care au fost alături de Simona.”, scrie o tânără din Chișinău. Și tot așa. Dintre cunoscuții mei, mai toți fiind departe de orice temă legată de sport, n-am auzit pe nimeni care să spună că nu l-a interesat soarta/scorul acestui meci. Mai mult, n-am auzit pe nimeni dintre ei să spună că n-a avut emoții, dorindu-și, din toată inima, să câștige Simona Halep.

„Performanța Simonei Halep – dincolo de patetismul frazelor și de pasiunea noastră reală pentru tenis – este una tonică, eclatantă și cumva… răzbunătoare simbolic. Simona a reușit în doar două săptămâni de prestații excelente, pline de farmec și talent, să ofere publicului francez și lumii întregi o altă imagine a României. Nu sunt vorbe goale că sportul de performanță este un excelent ambasador, exercită o diplomație populară mai eficientă și mai directă decât sutele de angajați din ambasadele noastre timorate și prost plătite, care sunt obligate, de cele mai multe ori, să reacționeze și să medieze în numeroasele cazuri când compatrioți de-ai noștri, disperați, certați cu legea, comit infracțiuni în țările de reședință.”, scrie într-un articol în „Ziarul național” publicistul și scriitorul Vasile Gârneț. Frumoase cuvinte, un text frumos, dar concluzia despre… „idioțenia” încercării de a pune un sens patriotic în succesul tinerei sportive nu poate fi acceptată, după părerea mea. Și iată de ce. Orice performanța are un nume, orice succes are un autor (sau invers – în orice caz, meritele unei victorii sportive sunt, în mod clar, ale sportivului și ale echipei care îl susține), dar efectul pe care performanța îl generează are diverse conotații, și conotațiile acestea nu mai sunt sub controlul strict al autorului performanței, ele depind, uneori în mod exclusiv, de privitor, de receptor, adică de cel care, urmărind cu sufletul la gură evoluția unui sportiv, se identifică prin sentimentele pe care le încearcă, se proiectează alături de eroul său, sub steagul țării, pe care acesta îl poartă.

Lucrul acesta poate să nu placă unora, dar, fără a exagera (sau a pune această misiune de recuperare a românismului în Republica Moldova, în întregime, pe umerii unei sportive sau a diplomației sportului, sau a artei), la nivel psihologic asta se întâmplă: o mică victorie a sentimentului identitar, „trezit”, în mod miraculos de frumusețea unui nobil sport, în care eroul sau eroina ridică o idee mai sus drapelul românesc. Tot așa, odinioară, în perioada sovietică, românii basarabeni, se mândreau (sigur, ceva mai discret, căci așa erau timpurile, cu Nadia Comaneci sau cu alți sportivi de dincolo de Prut). Iată de ce am zis că e o mare victorie a Simonei Halep. O fi fost o înfrângere în termeni strict tehnici, o fi fost ceva discutabil, la o analiză mai complexă a meciului, dar pe terenul în care lupta se dă pentru recuperarea sentimentului identitar al românilor basarabeni, victoria Simonei Halep este incontestabilă.

Articol apărut în Evenimentul Zilei: aici și aici.

* * *

* – Articolul a trezit nedumerirea lui Vasile Gârneț, autorul din care am citat, cu cele mai bune sentimente, și care a reacționat pe blogul său: O nedumerire.

* *- Din cauză că am trimis inițial o variantă neredactată, în textul publicat În Evenimentul Zilei lipsesc unele accente (minore, sigur, dar profit de posibilitatea oferită de blog, pentru a publica și varianta finală a textului).

* * *

P.S. Nedumerirea lui Vasile Gârneț se leagă de faptul că eu nu pot accepta o concluzie privind „idioțenia” unui anume tip de discurs (și mă refeream la acest fragment din articol: „Tenisul este un sport individual, Simona este o fată din Constanța, din România, și meritul este în primul rând al ei personal și al echipei cu care colaborează. Nu cred că, în finală, pășind pe zgura de pe Philippe Chatrier ea s-a gândit la o revanșă istorică împotriva Rusiei, mai ales că Șarapova e stabilită de mulți ani în Statele Unite și este criticată de ultra-patrioții ruși că nu se identifică suficient de mult cu țara lui Putin.”). Bine, dar este dreptul meu să accept sau nu o formulare sau alta, iar faptul că am argumentat mă scutește de alte justificări. Pe de altă parte, sunt și eu nedumerită de felul în care autorul articolului citat de mine se dezice de propriile afirmații, pretinzând că s-a referit doar la „butada antiimperialistă”, dar se apără, imediat, cu un efervescent articol al lui Andrei Pleșu, care, cu toată admirația mea pentru elocvență mereu nedezmințită,  nu prea are relevanță în contextul discuției inițiate de mine: eu vorbeam despre rolul performanței sportive în contextul necesității de a revigora sentimentul identitar în Republica Moldova – atât. Și este exact aspectul care îi scapă colegului meu, după părerea mea (repet, sigur că victoria este a Simonei Halep, și a echipei ei, dar bucuria este a tuturor românilor, inclusiv a celor basarabeni). De aici… nedumeriri de tot felul.🙂

7 Răspunsuri to “Cea mai mare victorie a Simonei Halep *”

  1. fotografiefilmarenunta Iunie 13, 2014 la 7:30 pm #

    Frumoase cuvinte!

    • CiGriArg Iunie 13, 2014 la 9:54 pm #

      Mulțumesc!

      Frumoasă e tema, subiectul oferit de talentata noastră tenismenă.🙂

  2. World of Solitaire Iunie 15, 2014 la 7:48 pm #

    Imi place curgerea exprimarii tale are ceva specific, romanesc, precum vocea, timbrul. 🙂
    Onu

    • CiGriArg Iunie 16, 2014 la 12:10 am #

      Vocea, timbrul textelor de pe blog?🙂 Mulțumesc.

      • World of Solitaire Iunie 16, 2014 la 11:20 am #

        Daca nu ma insel, o particularitate distinctiva a glasului este timbrul. La fel si specificitatea romaneasca a exprimarii tale scrise!🙂
        Onu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

vanilla

lovely damned teenage years

ZurliuBlog

"Trăiesc vremi de nebunie, dar, ca să le-nfrunt, îmi spun: Voi trăi cum mi se cere!... D-aia-s uneori... nebun.."--Goethe

Robson Cezar

"My work exists as an expression of "dar um jeitihno" - the Brazilian notion of "finding a way". For me, art is a means of survival."

CR3W

It's just G.

Blog-ul lui Adrian

Gânduri, şoapte, verbe în strungi şi versuri…

J.J. Anderson's Blog

Thoughts from the author of Trailer Park Juggernauts

Cafeaua de dimineață

Cuvinte dintr-o ceașcă de cafea

Trubadur prin Avalon

Mi-aș dori ca într-o zi sufletele noastre să se privească de atât de aproape încât atunci când vom clipi să le atingem cu genele.

Гастрономия - просто вкусно

Человек есть то, что он ест.

Drumurile lui Spetcu

Blog de om umblat

II SI CAMASI STILIZATE

Pasiune pentru frumos si traditie

papillon de nuit

On ne voit bien qu'avec le coeur. L'essentiel est invisible pour les yeux.

a dweller's confessions

confessions by a 19-year-old wallflower

CritDicks.com

A precariously critical, humorous take on life’s interactions with food and drink!

Descopera misterele naturii

Discover the mysteries of nature

Tassles Of Intertwined Emotions

Poetry, Quotes & Random Thoughts

dan moldovan

blog de poze

find the details

Interiors news and finishing touches for homes

Blog de multe parale

„Nu voi fi un om obişnuit, pentru că am dreptul să fiu extraordinar.” Peter O Toole

Doru Braia

Talk Soc

A Dose A Day

Inspirations for Nurses (and non-nurses)

A.D. Martin

writing - novels - film - television - video games - other stuff

Imperfect Beauty

"Do what you like and like what you do ! Imperfection is a part of beauty !" - Rocsee

Saltarosgarden

A garden of my dreams coming to live!

Comunităţi de Prieteni: "Toţi pentru unul, unul pentru toţi"

Communities Of Friends - All For One & One For All

Condamnat la prietenie!

Caci mor traind...

Ami

Don`t believe in stories, believe in what yo can do!

Doina Soltan

"Cele mai frumoase locuri prin care am umblat au fost sufletele oamenilor pe care i-am iubit." Irina Binder

Compendiu de istorie și diplomație

“Vrei să admiri un om? Privește-l din îndepărtare…” - Adrian Sereș -

infinitdegânduri

Loneliness ends with love.

Gheorghe Cuciureanu

În fond despre ştiinţă

prietendevremerea

O vorba buna

…touch my sound…

Where sound can be touched, felt and seen.

Ivano Mingotti

Pagina ufficiale autore

Gheorghe BREGA

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Andrei Botnari. Photography and travel blog

Capitalism pe pâine

Fondator si director: Mihai Giurgea

PoliteiaWorld

Quis custodiet ipsos custodes?

Cafeaua de dimineata

Cuvinte dintr-o ceașca de cafea

Anghel

A great WordPress.com site

SECRETELE SĂNĂTĂȚII ȘI FRUMUSEȚII CU MARIA BOTNARU

Nu poți cumpăra timpul, dragostea și sănătatea cu toți banii lumii

Folclor muzical românesc

„Cântă, măi frate române, pe graiul și limba ta și lasă cele străine ei de a și le cânta!” - Anton Pann

%d blogeri au apreciat asta: