Duminici fără mama. Condrița

29 Mai

Într-o zi de dumincă, în lipsa ta, ne-a adunat casa de la Condrița pe toți (probabil, așa ai fi vrut și tu să ne adunăm: toți odată, să stăm la masă, frumos, poate veseli, poate îngândurați, poate chiar îngrijorați (pentru că așa suntem/eram în ultimul timp)… să povestim, poate chiar să cântăm, fie și cele mai triste dintre cântecele noastre, pe care tot de la tine le știm)…

În câteva ore am făcut cam tot ce ne-am propus, dar tot printre lacrimi, cum probabil, de multe ori, făceai și tu…  De ce? Cum se face că n-am găsit puțin timp (fie și o singură zi!) pentru asta acum un an, spre exemplu? Să fim cu toții în aceeași zi, fie și în una ploioasă și tristă, ca să facem tot ce e de făcut și să stăm, apoi, ca și cum n-am mai avea treabă  – doar ca să ne simțim inimile bătând? De ce n-am lăsat tot: ambiții, planuri mărețe, proiecte (bine sau prost plătite), treburi urgente, obligații de tot felul, ca să  putem fi împreună? Nu știam că toate planurile pe care ținem neapărat să le realizăm, tot succesul pe care îl visăm, toate tentațiile, care uneori ajung să ne guverneze viața, nu valoarează nimic, dacă nu au binecuvântarea zâmbetului tău? Știam. Și atunci…

Poate că, dacă reușeam să ne adunăm atunci, am fi știut/intiut de ce avea nevoie inima ta? Poate că asta ar fi fost salvarea ta? Poate că asta ar fi scutit ambulanța de un drum până la noi și pe noi de toate aceste regrete…

* * *

Condrița este satul în care mama a stat mai bine de șapte ani, având grijă de bunica noastră, Ecaterina, mama lui tata, atunci când bunica era suferindă… Este satul din care mama venea (în mare grabă și cu mare bucurie!), să ne întâlnească, la Chișinău, când reveneam de peste hotare… Uneori mai plecam și noi încolo, dar de cele mai multe ori, venea mama la noi. Nu știu de ce, n-am considerat niciodată că ar fi bine să fie invers, că ar trebui să mergem noi mai des încolo… Poate pentru că amintirile noastre din copilărie nu consfințiseră casa de la Condrița ca fiind casa părintească, imaginea mamei fiind legată, în amintirile noastre, cu apartamentul din Chișinău… Poate pentru că vedeam Condrița ca pe o soluție provizorie…  Poate pentru că nu ne-a plăcut niciodată locul acela, de care nu ne legau amintiri… Așteptând să vină mama la noi, aveam impresia că o salvăm de locul acela absurd, în care sunt de toate: pădure, frumusețe cât să decoreze raiul, mănăstire, ba chiar și președinție, dar… nu și un drum ca lumea. Drumul până la Condrița a avut „puterea” de a ”se construi” doar până la vila prezidențială, satul rămânând la fel de înstrăinat de civlizație, „în drum” și „al nimănui”, ca majoritatea satelor de la noi. Un sat ca oricare altul (chit că are faimă de zonă de agrement), în care nu aveam alte rude, dar pentru că, de la o vreme, era casa bunicii acolo, „transferată” în mod urgent dintr-un sat mai îndepărtat de Chișinău, unul din nord (Colicăuți, satul de baștină al tatălui meu), mama a avut grijă de casa de la Condrița cu devotamentul acela tulburător, de care mama a dat mereu dovadă… Și mai târziu, după ce bunica s-a prăpădit, mama a continuat să aibă grijă de gospodăria bunicii, rămasă „orfană”…  Și doar în ultimul an, de când îi slăbiseră puterile și noi am început a căuta medici și remedii pentru acele slăbiciuni inexplicabile, pe care nu mai putea să ni le ascundă, mama nu a mai putut avea grijă de Condrița… Acum am regăsit acolo, în casa însingurată, blândețea și dragostea mamei, un strop din sufletul ei, ecoul lui, materializat în simboluri pe care le descoperim de fiecare dată când mergem acolo, semne ale grijii ei, ale hărniciei  mâinilor ei, amintirea glasului ei…

* * *

E aproape vară, dar ce frig e! Am impresia că și soarele a slăbit, așa cum slăbise inima mamei în ultimul timp, și, chiar dacă mai strălucește, nu va mai avea niciodată puterea să ne încălzească precum odinioară.

Anunțuri

5 răspunsuri to “Duminici fără mama. Condrița”

  1. Radu Humor Mai 30, 2012 la 3:47 pm #

    Mă bucur să te întâlnesc din nou, ceva mai tristă pentru ireparabila pierdere (Condoleanțe!), dar la fel de plină de trăiri măiastru exprimate !
    „…frumusețe cât să decoreze raiul” !
    Doamne Ajută !

    • CiGriArg Mai 30, 2012 la 7:37 pm #

      Mulțumesc, Radu.

      • absurdul Mai 31, 2012 la 11:16 pm #

        Suflete, amintiri…

        • CiGriArg Mai 31, 2012 la 11:43 pm #

          Da, și îmi vine greu să-mi imaginez că dorul acesta ar putea să-mi treacă sau măcar să se diminueze cumva. Singura alinare poate fi ideea nemuririi sufletului. Altfel, viața nu are sens…

Trackbacks/Pingbacks

  1. Colț de rai, și trist, și drag | GriArg - Aprilie 11, 2014

    […] Un subiect dureros și drag în același timp: casa de la Condrița. […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

EVERYDAY LIFESTYLE

There is only one happiness in this life,to love and be loved.

ZurliuBlog

"Trăiesc vremi de nebunie, dar, ca să le-nfrunt, îmi spun: Voi trăi cum mi se cere!... D-aia-s uneori... nebun.."--Goethe

Robson Cezar

"My work exists as an expression of "dar um jeitihno" - the Brazilian notion of "finding a way". For me, art is a means of survival."

CR3W

It's just G.

Blog-ul lui Adrian

Gânduri, şoapte, verbe în strungi şi versuri…

J.J. Anderson's Blog

Someday, what follows will be referred to as “his early works.”

Cafeaua de dimineață

Cuvinte dintr-o ceașcă de cafea

Cosmisian's Blog - Ganduri Neinfinite

“I've lived through some terrible things in my life, some of which actually happened.”― Mark Twain

Trubadur prin Avalon

Mi-aș dori ca într-o zi sufletele noastre să se privească de atât de aproape încât atunci când vom clipi să le atingem cu genele.

Гастрономия - просто вкусно

Человек есть то, что он ест.

Drumurile lui Spetcu

Blog de om umblat

II SI CAMASI STILIZATE

Pasiune pentru frumos si traditie

papillon de nuit

On ne voit bien qu'avec le coeur. L'essentiel est invisible pour les yeux.

a dweller's confessions

confessions by a 20-year-old wallflower

CritDicks.com

A precariously critical, humorous take on life’s interactions with food and drink!

Tassles Of Intertwined Emotions

Poetry, Quotes & Random Thoughts

dan moldovan

blog de poze

Find the details

for covetable, decorative product designs and interiors news

Zen blog

De acum voi scrie pe noul site http://zenblog.eu/

Doru Braia

Talk Soc

A Dose A Day

Inspirations for Nurses (and non-nurses)

A.D. Martin

writing - novels - film - television - video games - other stuff

Saltarosgarden

A garden of my dreams coming to live!

Comunităţi de Prieteni: "Toţi pentru unul, unul pentru toţi"

Communities Of Friends - All For One & One For All

Condamnat la prietenie!

Caci mor traind...

Ami

Don`t believe in stories, believe in what yo can do!

Doina Soltan

"Cele mai frumoase locuri prin care am umblat au fost sufletele oamenilor pe care i-am iubit." Irina Binder

Compendiu de istorie și diplomație

“Vrei să admiri un om? Privește-l din îndepărtare…” - Adrian Sereș -

infinitdegânduri

Loneliness ends with love.

Gheorghe Cuciureanu

În fond despre ştiinţă

prietendevremerea

O vorba buna

…touch my sound…

Where sound can be touched, felt and seen.

Ivano Mingotti

Pagina ufficiale autore

Gheorghe BREGA

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

andreibotnari.wordpress.com/

Andrei Botnari. Photography and travel blog

PoliteiaWorld

Quis custodiet ipsos custodes?

Cafeaua de dimineata

Cuvinte dintr-o ceașca de cafea

Anghel

A great WordPress.com site

SECRETELE SĂNĂTĂȚII ȘI FRUMUSEȚII CU MARIA BOTNARU

Nu poți cumpăra timpul, dragostea și sănătatea cu toți banii lumii

Folclor muzical românesc

„Cântă, măi frate române, pe graiul și limba ta și lasă cele străine ei de a și le cânta!” - Anton Pann

Elena Tănăsescu

Put a little magic in your life

%d blogeri au apreciat asta: