Blogul născut de ziua mamei mele…

17 Mai

Multe lucruri sunt, aparent, întâmplătoare și fără legătură, pe care doar trecerea timpului o face: leagă evenimentele și stările noastre, dându-le semnificații, sensuri noi, ca și cum ar fi existat un plan premeditat – în tot și în toate…

De ziua mamei, pe 17 noiembrie 2011, scriam, cu tristețe și dor, un mesaj prin care inauguram un blog nou (unul care ar fi trebuit să-i placă mamei și pe care l-am conceput ca pe o carte deschisă, din care tot ce aveam eu mai frumos (și aici includ, în primul rând, imaginea mamei) să răsară ca un soare: strălucitor, luminos, cu blândețe). De fapt, întregul concept de bloguri despre care vorbeam atunci s-a născut după o discuție cu mama, în care ea mi-a aprobat, pentru întâia oară, după îndelungi „negocieri”, intenția de a face o pagină pentru ea (dar, totuși, nu DESPRE ea!)… Fără să vreau, aproape intuitiv, am pornit noul blog de la fotografiile, versurile, melodiile pe care mama le îndrăgise și, sigur, de la versurile mele, de care mama era mândră (ca orice mamă, ea aprecia și se bucura de fiecare  nou ciclu de versuri pe care îl publicam, de fiecare, oricât de mică, victorie sau bucurie a mea (sau a lui Doru, sau a lui tata))…  Trebuia să fie un blog primăvăratic, în note calde și calme…  Fiind un blog „îndrăgostit” de artă, nu putea să nu consemneze, însă, și evenimentele triste din lumea poeziei, spre exemplu (răvășitoarea veste despre pierderea poetei Leonida Lari sau a Cezariei Evora s-au înscris în mod firesc în proaspătul tablou care se deschidea cu mesajul meu pentru mama, de ziua ei, într-o zi de noiembrie, în care îmi era dor de ea – dor, ca și acum, doar că atunci exista un număr de telefon la care puteam să-i aud vocea)…

Am scris și pe acest blog (pe wordpress, adică), în aceeași zi, de altfel, parcă încercând să înlătur, cu multitudinea de felicitări telefonice și virtuale, sentimentul de vină pentru faptul că nu eram alături de mama, acasă, la Chișinău, în acea zi în care aș fi vrut să-i cântăm și să-i ducem flori, să-i lăudăm nelipsitele, la asemenea ocazii, plăcinte…

Nu era primul an în care mi se întâmpla să fiu departe de mama de ziua ei, dar, de această dată, tristețea era mai adâncă, mai acută și mai persistentă decât a fost vreodată…

De fapt, existau mii de motive, pentru care starea mea nu era deloc veselă: nu reușisem să fac ceea ce-mi propusesem, diferite mici treburi mă rețineau prin București, deși ar fi trebuit să fiu la Chișinău la acea dată, riscam să nu ajung acasă nici de Crăciun… Cu toată tristețea, am sunat-o să-i urez La mulți ani. Mama a răspuns la telefon: cu  o voce veselă, glumeață și, așa cum mi se păru mie, plină de optimism, iar ca să-mi alunge orice umbră de melancolie, mi-a povestit că toată lumea (prieteni, apropiați și chiar neamuri) a confundat zilele de naștere din familia noastră și, pornind de la confuzia generală, ea și tata au hotărât să opereze modificări majore în acest domeniu: să facă schimb de zile de naștere, așa încât să sărbătorim cu toții – toate zilele de naștere – împreună… I-am promis mamei că vom face „ordine” în „registrul zilelor de naștere” – și nu doar ordine, ci și un chef „ de zile mari” – atunci când voi reveni la Chișinău, și vom sta la masă, cu toții, ca în vremurile cele mai fericite… Și nu mi-am ținut promisiunea: mama s-a simțit tot mai rău și mai rău, iar încercarea de a face un chef am tot amânat-o, sperând că, după ce trece iarna și frigul, starea mamei se va ameliora… Așa părea, de fapt, și speram că se îmbunătățește. Ne bucuram de venirea primăverii, iar eu insistam să facem un examen medical serios, ca să vedem de unde toate acele slăbiciuni, de care suferea mama (și, probabil, mama nici nu ne spunea cu adevărat cât de rău se simțea!) Mama îmi promitea să se „mai gândească” (mama avea o frică, de altfel, explicabilă, de medici, așa încât cu greu o convingeam să facem o nouă vizită la policlinică, dar atunci când se decidea să meargă, era foarte disciplinată și îndeplinea întocmai orice prescriăție medicală, ținea minte, perfect, toate denumirile nenumăratelor medicamente, dozajul – cu exactitate – orarul… tot!), mă asigura că știe cât de important e să avem grijă de sănătate (Da! Toți, nu doar eu!, obișnuia să adauge mama, după fiecare discuție despre nevoia de a fi corecți  – mai ales în ce privește starea de sănătate – și asta era o aluzie directă la mine și la Doru)…

Aveam multe planuri (am mai zis, cred: poate prea multe), și toate erau legate, într-un fel sau altul, de mama (de fapt, de părinții mei, în genere). Mama știa, mă încuraja și mă ajuta. Chiar și în ultima zi, mama a dat telefoane, ajutându-mă enorm – nu doar prin acest gest, dar și prin sprijinul sufletesc pe care mi-l acorda (ca de obicei)…

Acum, îmi vine greu să găsesc același sens al acelor proiecte, trebuie să regândesc tot…  Cred că, în mare, voi păstra conceptul blogurilor mele și, mai ales, voi continua blogul înființat de ziua mamei, pentru că acesta îmi va aminti mereu de starea de fericire (nu degeaba l-am considerat, la momentul creării lui, refugiu) pe care  mama mi-o inspira… Irepetabilă stare, și imposibilă, de acum încolo, pe acest pământ, fără mama…

* * *

Un cântec ce exprima/și exprimă și acum, pentru că mama e mereu cu mine!/ perfect sentimentele mele pentru mama…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

ZurliuBlog

"Trăiesc vremi de nebunie, dar, ca să le-nfrunt, îmi spun: Voi trăi cum mi se cere!... D-aia-s uneori... nebun.."--Goethe

CR3W

It's just G.

Blog-ul lui Adrian

Gânduri, şoapte, verbe în strungi şi versuri…

J.J. Anderson's Blog

Someday, what follows will be referred to as “his early works.”

Cafeaua de dimineață

Cuvinte dintr-o ceașcă de cafea

Cosmisian's Blog - Ganduri Neinfinite

“I've lived through some terrible things in my life, some of which actually happened.”― Mark Twain

Trubadur prin Avalon

Mi-aș dori ca într-o zi sufletele noastre să se privească de atât de aproape încât atunci când vom clipi să le atingem cu genele.

Гастрономия - просто вкусно

Человек есть то, что он ест.

Drumurile lui Spetcu

Blog de om umblat

II SI CAMASI STILIZATE

Pasiune pentru frumos si traditie

papillon de nuit

On ne voit bien qu'avec le coeur. L'essentiel est invisible pour les yeux.

a dweller's confessions

confessions by a 20-year-old wallflower

CritDicks.com

A precariously critical, humorous take on life’s interactions with food and drink!

Tassles Of Intertwined Emotions

Poetry, Quotes & Random Thoughts

dan moldovan

blog de poze

find the details

Interiors news and finishing touches for homes

Doru Braia

Talk Soc

A Dose A Day

Inspirations for Nurses (and non-nurses)

A.D. Martin

writing - novels - film - television - video games - other stuff

Saltarosgarden

A garden of my dreams coming to live!

Comunităţi de Prieteni: "Toţi pentru unul, unul pentru toţi"

Communities Of Friends - All For One & One For All

Condamnat la prietenie!

Caci mor traind...

Ami

Don`t believe in stories, believe in what yo can do!

Doina Soltan

"Cele mai frumoase locuri prin care am umblat au fost sufletele oamenilor pe care i-am iubit." Irina Binder

Compendiu de istorie și diplomație

“Vrei să admiri un om? Privește-l din îndepărtare…” - Adrian Sereș -

infinitdegânduri

Loneliness ends with love.

Gheorghe Cuciureanu

În fond despre ştiinţă

prietendevremerea

O vorba buna

…touch my sound…

Where sound can be touched, felt and seen.

Ivano Mingotti

Pagina ufficiale autore

Gheorghe BREGA

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

andreibotnari.wordpress.com/

Andrei Botnari. Photography and travel blog

PoliteiaWorld

Quis custodiet ipsos custodes?

Cafeaua de dimineata

Cuvinte dintr-o ceașca de cafea

Anghel

A great WordPress.com site

SECRETELE SĂNĂTĂȚII ȘI FRUMUSEȚII CU MARIA BOTNARU

Nu poți cumpăra timpul, dragostea și sănătatea cu toți banii lumii

Folclor muzical românesc

„Cântă, măi frate române, pe graiul și limba ta și lasă cele străine ei de a și le cânta!” - Anton Pann

Elena Tănăsescu

Put a little magic in your life

Viva la vida

despre muzica

%d blogeri au apreciat asta: