Trist, Marele Vânt în Piaţa Diolei…

11 Dec

Leonida Lari

Nealinatele vânturi drept în fereastră îmi bat.

Vine să-mi dea putere Marele Înaripat.

Alb-auriu la faţă, iată-l în pragul meu!

Mâine, la fel veni-voi să te ajut şi eu… (L.Lari)

* * *

Piaţa Diolei, Marele Vânt Daimonul meu… sunt câteva  dintre titlurile care mi-au marcat adolescenţa. În ciuda avertizărilor unor redactori-mari”băgători de samă” („vezi că e o lume bolnăvicioasă!” , mi se spunea, când ajungeam să vorbim despre poezia Leonidei Lari).  Sintagma „lume bolnăvicioasă”  era, din câte ştiu, „invenţia” unuia dintre cei mai mari plagiatori din colectivul „măreţei literaturi sovietice socialiste moldoveneşti”.  „Invenţie” între ghilimele, bineînţeles, pentru că nici asta nu era ceva original, ci făcea parte din arsenalul de injurii păstrate de ideologii stalinişti pentru poeţii incomozi şi neînţeleşi („decadenţi”, ce mai!) Aşa trebuia poreclit – în „lumina” ideologiei de partid –  lirismul crud,  ermetic şi în acelaşi timp de o sinceritate dezarmantă – un lirism deopotrivă rece şi cerebral, dar şi fierbinte, şi dureros, tăios pe alocuri – al Leonidei Lari). În ciuda avertizărilor, citeam, reciteam  şi recitam (cu orice ocazie!) din plachetele de versuri ale poetei, la fel cum recitam din versurile fratelui său, Leonard Tuchilatu…  O poetă a cărei mare vină a fost că nu a ştiut a fi indiferentă, în care s-au aruncat pietre şi pe timpul sovieticilor, dar şi în perioada în care  a decis să se implice în politică, trădându-şi, într-un fel tragic şi nedrept, propriul crez, pe care îl declara, tranşant, în versuri („Nu vreau bani şi nu vreau lauri/ Vreau aşa încet/ Să trag vălul de pe chipul/ Unui trist poet…”), şi a contribuit la dezmembrarea URSS (fiind aleasă în legislativul  sovietic  ce a dat start reformelor care au condus la căderea URSS), dar şi mai târziu, când s-a mutat la Bucureşti şi a ajuns în Parlamentul României… Metaforele, creaţiile ei erau distorsionate şi persiflate (persiflarea fiind arma cea mai la îndemână, atunci când nu ai un argument valabil). În rest, ce îi mai rămânea, căci nu era decât om, deşi parcă ar fi vrut să sugereze că ar avea puteri  supraomeneşti…  În rest… Cuvântul („Căci nouă în putere/ Ne stă, chiar de ne-am dus,/ Să preschimbăm destinul/ Prin ceea ce am spus”, după cum credea cu sfinţenie)…

* * *

Vînt de toamnă
Fratelui Nichita

Bate vîntul de toamnă, prin care
Nu aud glasul tău cunoscut,
Pentru mine iubirea cea mare
A trecut, a trecut, a trecut.

Cade vulturul fără pereche
Ca şi tine bolnav, obosit,
Pentru mine durerea cea veche
A venit, a venit, a venit.

Între clipa cu braţele pline
Şi-ntre clipa cu rînjet hain,
Între ceea ce trece şi vine
Mai rămîn, mai rămîn, mai rămîn.

Mai multe versuri, mai vechi şi mai noi: aici.

* * *

E adevărat, la un moment dat, versul Leonidei Lari a intrat în penumbră, mai bine zis, în conul de umbră al politicii, L.Lari devenind cunoscută publicului larg din R.S.S. Moldovenească mai mult pentru acel neaşteptat de  curajos demers politic.  Pe cât de lirică în versuri, pe atât de vehementă în  discursurile sale publice, Leonida Lari a trezit atât admiraţia, cât şi dezaprobarea (alteori chiar ura) multora, confirmând, astfel, vechea vorbă despre  pomul roditor….

* * *

La fel, în acelaşi stil cu care ne-a obişnuit (adică, tăios şi sincer), deplânge indiferenţa românilor din Ţară faţă de destinul Basarabiei:

„Dragi fraţi români, pentru mine deja sunt mai dulci gloanţele ruseşti decât palmele trase în obrazul nostru din partea fraţilor români. Să fie clară treaba asta şi, ca să mai ştie toţi ce înseamnă a fi exilat în propria ţară, am să vă spun câteva rânduri prin mijloace poetice:
„Exil în ţara mea”
Vreau libertate vie, întrupată,/cum vie sunt şi cum nu pot trişa,/Vreau libertate, însă, deocamdată/mă aflu în exil în ţara mea./ Ce blând exil,/nu mi se-mpuşcă în casă,/precum în Basarabia abil,/şi totuşi cineva îmi pune o plasă/şi totuşi, simt, mă aflu în exil./Cum nu pot fi băgat nici într-o oală/a vreunui mare sau mai mic partid,/Eu stau între ciocan şi nicovală,/În jurul meu e un văzduh acid./şi un teren ce lunecă-n postate,/Cum aş decide, n-ar mai luneca,/Iar eu decid numai spre libertate,/iar ea e tot la ce mai pot visa./Decizia nu place, ştiu prea bine,/Se cere implicarea în tipic,/dar când copii, bătrâni nu au de pâine,/Eu pot doar pentru ei să mă implic./În pas cu dânşii îmi îndrept piciorul,/Spre-o casă a poporului sadea,/şi până-atunci, când o veni poporul,/mă simt un exilat în ţara mea./Ce exilat docil, ce naţiune/care şi darul său îl face în scrum!/Eroii tăi se află-n gropi comune./Sau îngropaţi la margine de drum./Ce joc de-a darul, Doamne, ni se dete,/Când jude-ajunge orişice gunoi,/Creieri de geniu spulberă-n perete,/Inimi divine, sângele în noroi./Vreau libertate, vreau să tragem sorţii, Cine-a trădat şi cine n-o trăda,/Vreau libertate chiar cu preţul morţii şi nicidecum exil în ţara mea”!/
Vă mulţumesc.” Sursa: aici

* * *

S-a stins durerea care era Leonida Lari. Dumnezeu să o odihnească în pace şi lumină… La fel şi numele poetei să se odihnească în lumina versului său, care, de acum înainte, este liber şi are puterea să zboare oriunde e nevoie de el, precum Marele Vânt (chiar dacă e mai trist decât a fost vreodată)…

* * *

Notă: Fragmentele din poemele mai vechi ar putea fi uşor… imprecise, pentru că le-am reprodus din memorie. Sunt în deplasare şi, deci, nu am nicio posibilitate de a le verifica, dar voi corecta, îndată ce voi avea acces la biblioteca mea.

Alte rânduri despre Leonida Lari, scrise de Dumitru Crudu, mai găsiţi şi pe la Noii Barbari,  alte însemnări pe blogurile unor confraţi de condei, precum:  Dan Culcer,   Horia GârbeaTraian Vasilcău,  Andrei Langa

… şi în alte pagini din zona românească a blogosfereiHronic …   BlogosferaMD…   Irina Guţu

…şi în presă, bineînţeles.

* * *

O melodie pe versurile Leonidei Lari, interpretată de Maria Mocanu.

13 Răspunsuri to “Trist, Marele Vânt în Piaţa Diolei…”

  1. Argentina Gribincea Decembrie 11, 2011 la 6:13 pm #

    Unul dintre poemele pe care le recitam în timpul orelor de teatru…

    Leonida Lari

    Şarpele

    În tîrg, de dimineaţă, stă un bătrîn ce-ar vrea
    Să vîndă-un şarpe care vorbeşte fără sine:
    „Ne amărîm la gîndul că vom muri cîndva,
    Ne împăcăm cu gîndul că nu va fi chiar mîine”.

    Mă-apropii şi bătrînul îmi spune: „În zadar”, –
    Şi văd că deodată îl podideşte plînsul,
    „De-atîţîa ani de zile îl vînd şi vine iar
    Şi-aşa o viaţă-ntreagă m-am chinuit cu dînsul.

    Îmi e peste putere povară-aşa de grea!”
    Strigai atunci: „Îl cumpăr şi de nimic nu-mi pasă,
    Eu sînt stăpînul tînăr şi care ar putea
    Să ţină-aşa comoară şi-aşa blestem în casă”.

    Şi l-am luat, şi ziua împlinită îmi părea
    Că am un şarpe care vorbeşte fără sine:
    „Ne amărîm la gîndul că vom muri cîndva,
    Ne împăcăm cu gîndul că nu va fi chiar mîine”.

    Dar noaptea-mi fuse groază de vocea gravă-a lui
    Şi m-am tîrît pe braţe, să fug, să uit de toate,
    Ci se luă din urmă, supus cum nimeni nu-i,
    Şi-atunci luai o piatră şi îl izbii în spate.

    O clipă mă privise şi îmi păruse chiar
    Că a surîs oleacă îndurerat, şi-o mînă
    Simţii că mi scurge în jos, involuntar,
    Cerşindu-i împăcarea şi voia să rămînă.

    Dar a plecat. Şi mîine, ştiu bine, iar va sta
    Bătrînul cu un şarpe ce strigă fără sine:
    „Ne amărîm la gîndul că vom muri cîndva,
    Ne împăcăm cu gîndul că nu va fi chiar mîine”.

    Sursa web.

  2. Argentina Gribincea Decembrie 11, 2011 la 11:22 pm #

  3. Tiberiu Orasanu Decembrie 12, 2011 la 6:44 pm #

    Păcat! RIP.

  4. almanahe Decembrie 13, 2011 la 8:00 am #

    mama e mai mare fix cu o lună decât dânsa; pentru mine a murit o mamă, D-zeu s-o călăuzească întru odihnă; d-zeu i-a dat lumina, tot el i-a luat-o înapoi, „zgârcitul”!🙂
    „De ziua mea tu n-ai mai fost tu
    Acel dorit ca o salvare,
    De ziua mea din cer căzu
    Un fulger cu o întrebare.

    Dar el căzu pe-alături mut
    Pe alte vieţi lăsând căderea,
    De ziua mea chiar de n-am vrut
    Am învăţat ce e durerea.

    Şi am mai învăţat ceva
    Ce nu poţi învăţa din carte,
    Că nu putem nimic schimba
    Decât shimbându-ne prin moarte.

    Deci să murim frumos, încet,
    Prin inima, prin rădăcină,
    Aşa cum moare un ascet,
    Fără de lume, cu lumină.”

    Dânsa a strâns la piept relele, să le ascundă în pământ, ca să treacă dincolo suflet curat.

    (Leonida Lari – „Ziua nașterii mele”, din volumul Al noualea val, 1993, Ed. Glasul)

    • almanahe Decembrie 13, 2011 la 8:03 am #

      erată: mai mare „fix „cu o lună şi 2 zile…nu ştiu de ce am avut senzaţia că era născută pe 24 octombrie; mama e născută pe 24 septembrie…

      • Argentina Gribincea Decembrie 13, 2011 la 2:40 pm #

        Nu e 24, e 26, e „cifra fatidică 8”, după cum mă învăţa un coleg pasionat de numerologie… (colegul, scriitor şi el, apropo, mereu venea cu exemple din destinul Leonidei, ca să mă convingă că nu vorbeşte aiurea – cred că acum ar spune: vezi, vezi, ţi-am spus şi eu! născută pe 26, a plecat la cele veşnice la 62 de ani – tot cifra 8!)…

        Interesant că şi colegii, şi duşmanii chiar, vedeau mai mult decât un „simplu poet” în L.L. De parcă „simplu poet” nu e destul de deosebit! Degeaba insistau cu denigrările (iar presa a excelat prin efortul de a promova o imagine „bolnavă” a poetei), pentru că, uite, confirmau, prin ceea ce distribuiau (adică bârfe de tot felul) talentul şi destinul deosebit pe care l-a avut L.Lari… Şi ea îl confirma („Poate deaceea bucurii mici nu am, / Că am o bucurie atât de mare!”)… În realitate, era foarte logică, inclusiv mesanismul şi misticismul din textele ei au o logică, o personalitate bine conturată, în ciuda faptului că orice mesianism este, în general, o chestiune vagă, improbabilă şi puţin credibilă…

        Mulţumesc, Almanahe, şi Tibi, pentru că treceţi pe aici! Sănătate multă şi ani mulţi mamei, dragă Almanahe. Cu siguranţă este o femeie deosebită. Ştiu asta, judecând după sensibilitatea ta…

        P.S. O să revin la subiectul acestiu post. Scriu mai greu acum, cu multe întreruperi, dar ştiu că mai am unele lucruri de spus… Deocamdată, iată un alt cântec pe versurile Leonidei Lari: http://www.trilulilu.ro/AliaX/1d0a5c384d2810

  5. isis Decembrie 15, 2011 la 2:43 pm #

    Cand l-am descoperit pe Stefan Baciu, brasovean care s-a stins in Hawaii, la Honolulu, i-am citit o noapte intreaga poeziile. Acelasi lucru am facut si acum, descoperind-o pe Leonida Lari. Multumesc!
    Si imi pare rau…

    • Argentina Gribincea Decembrie 17, 2011 la 9:30 pm #

      La fel si eu: cu multumiri si pareri de rau… Si, totusi, e si un pic de bucurie: pentru faptul ca versurile Leonidei Lari mai ating strunele sensibile ale unor suflete – nu e deloc putin!

  6. Ludmila Paciulia Aprilie 27, 2012 la 8:12 pm #

    Ati observat ca toate zilele de pomenire ale Leonidei au cazut in mari sarbatori crestine?
    Caci Dumnezeu a chemat-o inr-o zi de Duminica, ziua Invierii,
    3 zile – 13 decembrie, Sf.Andrei zi cu slujba,
    9 zile – 19 decembrie, Sf.Nicolae,
    40 de zile – 19 ianuarie, Boboteaza

    Dumnezeu le randuieste pe toate cu intelepciune…

    Ma intreb: poate si aceasta zi de 11 decembrie va intra cindva in calendarele noastre sfinte alaturi de numele luminat al acestei femei?
    Doamne, primeste-o in Lacasurile Tale si invredniceste-o pururea sa Te slaveasca pe Tine, Tatal Cel Ceresc si sa se roage pentru noi, cei nemultumitori si nerecunoscatori.

    cantece pe versurile L.Lari:

    http://www.trilulilu.ro/muzica-folk/inga-druta-iulia-alba

    http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/nina-crulicovschi-dulcele-foc

    interviuri !!!! :

    http://voceabasarabiei.net/istoria-in-miscare-cu-jurnalistul-alecu-reni/17632-audio-istoria-in-micare-ediia-din-27-august-2011.html

    http://voceabasarabiei.net/istoria-in-miscare-cu-jurnalistul-alecu-reni/19359-audio-istoria-in-micare-ediia-din-17-decembrie-2011.html

  7. CiGriArg Ianuarie 20, 2013 la 3:39 pm #

    Amintiri cu Leonida Lari…

Trackbacks/Pingbacks

  1. Marile voci ale Romaniei. Leonida Lari (1949-2011) « Hronic - Decembrie 11, 2011

    […] Leonida Lari Argentina Gribincea despre Leonida Lari Like this:LikeOne blogger likes this […]

  2. Trist, Marele Vânt în Piaţa Diolei… « Dincolo de literă sau Temelia nemuririi noastre (reflecții și atitudini) - Decembrie 21, 2011

    […] Marele Vânt în Piaţa Diolei… Articol de Argentina Gribincea Nealinatele vânturi drept în fereastră îmi bat. Vine să-mi dea putere Marele Înaripat. […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

vanilla

lovely damned teenage years

ZurliuBlog

"Trăiesc vremi de nebunie, dar, ca să le-nfrunt, îmi spun: Voi trăi cum mi se cere!... D-aia-s uneori... nebun.."--Goethe

Robson Cezar

"My work exists as an expression of "dar um jeitihno" - the Brazilian notion of "finding a way". For me, art is a means of survival."

CR3W

It's just G.

Blog-ul lui Adrian

Gânduri, şoapte, verbe în strungi şi versuri…

J.J. Anderson's Blog

Thoughts from the author of Trailer Park Juggernauts

Cafeaua de dimineață

Cuvinte dintr-o ceașcă de cafea

Trubadur prin Avalon

Mi-aș dori ca într-o zi sufletele noastre să se privească de atât de aproape încât atunci când vom clipi să le atingem cu genele.

Гастрономия - просто вкусно

Человек есть то, что он ест.

Drumurile lui Spetcu

Blog de om umblat

II SI CAMASI STILIZATE

Pasiune pentru frumos si traditie

papillon de nuit

On ne voit bien qu'avec le coeur. L'essentiel est invisible pour les yeux.

a dweller's confessions

confessions by a 19-year-old wallflower

CritDicks.com

A precariously critical, humorous take on life’s interactions with food and drink!

Descopera misterele naturii

Discover the mysteries of nature

Tassles Of Intertwined Emotions

Poetry, Quotes & Random Thoughts

dan moldovan

blog de poze

find the details

Interiors news and finishing touches for homes

Blog de multe parale

„Nu voi fi un om obişnuit, pentru că am dreptul să fiu extraordinar.” Peter O Toole

Doru Braia

Talk Soc

A Dose A Day

Inspirations for Nurses (and non-nurses)

A.D. Martin

writing - novels - film - television - video games - other stuff

Imperfect Beauty

"Do what you like and like what you do ! Imperfection is a part of beauty !" - Rocsee

Saltarosgarden

A garden of my dreams coming to live!

Comunităţi de Prieteni: "Toţi pentru unul, unul pentru toţi"

Communities Of Friends - All For One & One For All

Condamnat la prietenie!

Caci mor traind...

Ami

Don`t believe in stories, believe in what yo can do!

Doina Soltan

"Cele mai frumoase locuri prin care am umblat au fost sufletele oamenilor pe care i-am iubit." Irina Binder

Compendiu de istorie și diplomație

“Vrei să admiri un om? Privește-l din îndepărtare…” - Adrian Sereș -

infinitdegânduri

Loneliness ends with love.

Gheorghe Cuciureanu

În fond despre ştiinţă

prietendevremerea

O vorba buna

…touch my sound…

Where sound can be touched, felt and seen.

Ivano Mingotti

Pagina ufficiale autore

Gheorghe BREGA

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Andrei Botnari. Photography and travel blog

Capitalism pe pâine

Fondator si director: Mihai Giurgea

PoliteiaWorld

Quis custodiet ipsos custodes?

Cafeaua de dimineata

Cuvinte dintr-o ceașca de cafea

Anghel

A great WordPress.com site

SECRETELE SĂNĂTĂȚII ȘI FRUMUSEȚII CU MARIA BOTNARU

Nu poți cumpăra timpul, dragostea și sănătatea cu toți banii lumii

Folclor muzical românesc

„Cântă, măi frate române, pe graiul și limba ta și lasă cele străine ei de a și le cânta!” - Anton Pann

%d blogeri au apreciat asta: