Un muzeu al verticalităţii noastre, care să ne apere de puseurile românofobe ale guvernanţilor

20 Feb

Argentina Gribincea,

Pentru  FLUX

 

La 9 noiembrie a.c. Parlamentul Estoniei a examinat într-o primă lectură două proiecte de legi: „Cu privire la demontarea structurilor ilegale” şi „Cu privire la protecţia mormintelor militare”. Legi care vor deschide calea demontării monumentelor ostaşilor sovietici. Se doreşte în special eliminarea din peisajul vechiului Tallin a monumentului „Ostaşului-eliberator”, subiect al unor dispute politice care durează de mai mult timp. Estonienii consideră acest monument drept o insultă la adresa statului lor (din fericire, estonienii nu sunt chinuiţi de dilema „eliberaţi sau ocupaţi de ruşi?”, ei ştiu bine cine sunt, iar ostaşii sovietici sunt pentru ei doar ocupanţi, nicidecum eliberatori). Demontarea monumentului din centrul capitalei estoniene şi strămutarea osemintelor militarilor sovietici la cimitirul oraşenesc sunt privite de estonieni ca nişte acţiuni de recuperare a demnităţii naţionale şi de reabilitare a adevărului  istoric. Adevăr care, în istoriografia rusă, continuă să fie abordat de o manieră invechită, adică să fie falsificat la fel ca în perioada sovietică.

           

În 1940 Uniunea Sovietică a ocupat nu numai Ţările Baltice, dar şi Basarabia şi Nordul Bucovinei.  În timpul ocupaţiei  sovietice,  populaţia din Basarabia şi Nordul Bucovinei, pe parcursul a cinci decenii,  a fost victima foametei organizate din anii 1946-1947, care a curmat circa 200 de mii de vieti oameneşti, şi a mai multor valuri de deportări, a fost supusă rusificării şi deznaţionalizării forţate; teritoriile ocupate au fost supuse unui proces intens de colonizare cu scopul de a li se schimba componenţa etnică şi lingvistică,  legătura populaţiei Basarabiei cu restul românilor, în special cu cei din România,  a fost ruptă în mod brutal.

 

Anul acesta, dupa 65 de ani de la actul ocupării Basarabiei, era firesc să fie organizate diverse manifestări care să marcheze tragicul eveniment din istoria noastră. Dar, deşi au existat acţiuni de acest fel, ele au fost descurajant de lipsite de amploare. De menţionat ca printre forţele politice şi ONG-urile care au protestat au fost doar Partidul Liberal,  Organizaţia „Hyde Park” şi Asociaţia „Antipact Ribbentrop-Molotov”, care timp de câteva ore, au pichetat Ambasada Federaţiei Ruse, în semn de protest faţă de ocuparea Basarabiei, la 28 iunie 1940. Nici ziarele noastre nu s-au remarcat printr-o deschidere prea largă pentru acest subiect. Lucru cu atât mai trist, cu cât toate astea se întâmplă pe fundalul unei campanii disperate, declanşate de autorităţi, de resovietizare a manualelor de istorie şi de revenire la valorile perimate ale epocii totalitariste. De pildă, este revoltător faptul că guvernanţii de la Chişinău au găsit de cuviinţă să cheltuiască banii publici nu pe cinstirea memoriei martirilor agresiunii sovietice, ci pe construcţia unor monumente în onoarea agresorului sovietic.

 

Insistăm asupra acestui aspect al problemei, pentru că falsificarea istoriei, şi în special a evenimentelor legate de ocuparea Basarabiei la 28 iunie 1940, nu doar continuă să contribuie la deformarea mentalităţii populaţiei RM, ci pune în pericol însăşi securitatea naţională a Republicii Moldova. Deocamdată, la Chişinău nu se înţelege că dacă RM nu va cere Moscovei să recunoască ocuparea Basarabiei drept un act ilegal, realizat în baza Pactului Molotov-Rebbentrop, Rusia îşi va continua politica agresivă faţă de noi. Or, cum altfel pot fi interpretate declaraţiile recente ale oficialilor ruşi cu privire la posibila recunoaştere a pretinsei „Republicii Moldoveneşti Nistrene”, decât ca o nouă gravă atingere adusă suveranităţii statului Republica Moldova? Această atitudine însă nu este întâmplătoare, ea decurge logic din relaţia dubioasă dintre „moldo-statalismul” îmbrăţişat cu iresponsabilitate de Chişinăul oficial şi ideologia statului-agresor care a fost URSS, a carei succesoare este, astăzi, Rusia. Prin politica duplicitară şi incoerentă a guvernanţilor de la Chişinău, de azi si de ieri, Moscova este încurajată, de fapt, să se amestece brutal în afacerile interne ale Republicii Moldova. Paralela cu alte state post-sovietice se impune de la sine.

 

Iată un exemplu elocvent, care demonstrează  că, promovând o politică duplicitară şi bazată pe falsuri istorice, guvernele Republicii Moldova au adus prejudicii enorme  intereselor propiilor săi cetăţeni şi, implicit, interesului nostru naţional. În Rezoluţia  nr. 1455 (2005), din 22 iunie 2005 a Consiliului Europei  Cu privire la îndeplinirea obligaţiunilor şi angajamentelor asumate de către Federaţia Rusă la aderarea la Consiliul Europei, în februarie 1996  Rusia este obligată să acorde despăgubiri „persoanelor deportate din Ţările Baltice ocupate şi descendenţilor deportaţilor”, urmând ca „aceste chestiuni să fie soluţionate cât mai curând posibil”. În rezoluţia citată nu se vorbeşte însă nimic despre deportaţii din teritoriul actualei Republici Moldova,  deşi din această regiune au fost deportate mult mai multe familii decât din oricare dintre cele trei state baltice. Ori poate cetăţenii Republicii Moldova care au surpavieţuit gulagului stalinist şi descendenţii lor o duc mai bine decât foştii deportaţi din Ţările Baltice, sau poate ei nu merită nicio despăgubire din partea Rusiei? 

 

Cu regret, orice comparaţie cu fostele republici baltice este în defavoarea noastră. Guvernele lor nu au căutat argumente şi teorii (de tipul „moldovenismului”, alias „moldo-statalism”)  care să justifice existenţa statelor pe care le conduc, ci au creat condiţii pentru (re)naşterea unui sentiment de demnitate a cetăţenilor lor, au promovat o politică directă şi clară de emancipare de sub tutela rusească. Nu le-a fost frică nici de preţul majorat la gaze, nici de „pierderea pieţei de desfacere a CSI”, nici de şantajul economic rusesc. Au ştiut să dea o expresie lipsită de ambiguitate dorinţei lor de a scăpa de reminiscenţele ocupaţiei sovietice şi chiar şi-au apărat dreptul la „derusificare”, cu tot riscul de a nu fi înteleşi, uneori, de partenerii lor din Occident. La Chişinău însă, după ce la începutul anilor 90 s-a  dat o apreciere corectă Pactului Molotov-Ribbentrop, guvernele ce au urmat guvernării Druc au revenit la doctrina sovietică a moldovenismului, acceptând astfel falsul istoric al „eliberării Basarabiei de către armata sovietică”. În consecinţă, am ajuns acolo de unde  am pornit: într-o zonă a incertitudinilor şi a disperării. Şi, în timp ce guvernul de la Chişinău ridică monumente „ostaşilor sovietici eliberatori”, Rusia continuă să ne şantajeze în legătură cu „problema” pretinsei „RMN” şi  este gata să mai amputeze o bucată din teritoriul nostru.

 

În lipsa unei atitudini oficiale corecte faţă de chestiuni ce ţin de interesul naţional, societatea civilă ar putea să facă ceea ce nu au avut curajul să facă guvernele noastre, şi anume: pentru a opri deformarea conştiinţei naţionale a românilor basarabeni şi a promova adevărul despre raptul Basarabiei de la 1940 şi despre perioada de ocpuaţie sovietică,  să înfiinţeze o Fundaţie pentru crearea unui Muzeu al Ocupaţiei Sovietice la Chişinău (poate chiar pe baza muzeului existent al Memoriei Neamului, care funcţionează, şi el, datorită străduinţelor unor români care ţin la verticalitatea noastră, cu adresa pe str. Negruzzi, nr 4). Apropo, muzee ale ocupaţiei sovietice există la Riga, Tallin, Tbilisi, şi ele sunt vizitate anual de sute de mii de persoane. Mai mult, unele dintre aceste muzee sunt incluse în programele cuturale ale delegaţiilor străine aflate în vizite oficiale, conform protocolului diplomatic.

 

Pentru că e puţin probabil ca Guvernul Tarlev, autorul „afacerii” cu manualele de „istorie integrată” (adică resovietizată), să aloce bani pentru construcţia/dezvoltarea unui Muzeu al Ocupaţiei Sovietice la Chişinău, propunem ca banii pentru înfiinţarea muzeului să fie strânşi din donaţiile cititorilor, agenţilor economici, ai tuturor celor cărora adevărul istoric şi soarta Basarabiei nu le sunt indiferente. Autorul acestor rânduri varsă în contul viitorului Muzeu al Ocupatiei Sovietice de la Chişinău (rugând redacţia ziarului „Flux” să deschidă un cont în  acest scop, în una din băncile din Moldova), prima mie de lei, pe care o prezintă la redacţia ziarului odată cu manuscrisul acestui articol.

 

În  anul 1997, ambasadorul John Evans, Şef al Misiunii OSCE în Moldova, a mărturisit într-un interviu acordat unui ziar de la noi că primul lucru pe care l-a făcut, sosind în misiune la Chişinău, a fost să viziteze muzeul „A.S. Puşkin”. Sperăm ca peste câţiva ani diplomaţii străini să-şi înceapă misiunea diplomatică în Republica Moldova, vizitând Muzeul Ocupaţiei Sovietice din Chişinău.

 

 

Argentina Gribincea,

Pentru  FLUX

 

(articol apărut iniţial în Flux)

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

Un răspuns to “Un muzeu al verticalităţii noastre, care să ne apere de puseurile românofobe ale guvernanţilor”

Trackbacks/Pingbacks

  1. Pactul Hitler-Stalin « Argentina Gribincea's Blog - August 23, 2009

    […] Un muzeu al verticalității noastre, care să ne apere de puseurile românofobe ale guvernanților […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

EVERYDAY LIFESTYLE

There is only one happiness in this life,to love and be loved.

ZurliuBlog

"Trăiesc vremi de nebunie, dar, ca să le-nfrunt, îmi spun: Voi trăi cum mi se cere!... D-aia-s uneori... nebun.."--Goethe

Robson Cezar

"My work exists as an expression of "dar um jeitihno" - the Brazilian notion of "finding a way". For me, art is a means of survival."

CR3W

It's just G.

Blog-ul lui Adrian

Gânduri, şoapte, verbe în strungi şi versuri…

J.J. Anderson's Blog

Someday, what follows will be referred to as “his early works.”

Cafeaua de dimineață

Cuvinte dintr-o ceașcă de cafea

Cosmisian's Blog - Ganduri Neinfinite

“I've lived through some terrible things in my life, some of which actually happened.”― Mark Twain

Trubadur prin Avalon

Mi-aș dori ca într-o zi sufletele noastre să se privească de atât de aproape încât atunci când vom clipi să le atingem cu genele.

Гастрономия - просто вкусно

Человек есть то, что он ест.

Drumurile lui Spetcu

Blog de om umblat

II SI CAMASI STILIZATE

Pasiune pentru frumos si traditie

papillon de nuit

On ne voit bien qu'avec le coeur. L'essentiel est invisible pour les yeux.

a dweller's confessions

confessions by a 20-year-old wallflower

CritDicks.com

A precariously critical, humorous take on life’s interactions with food and drink!

Tassles Of Intertwined Emotions

Poetry, Quotes & Random Thoughts

dan moldovan

blog de poze

Find the details

for covetable, decorative product designs and interiors news

Zen blog

De acum voi scrie pe noul site http://zenblog.eu/

Doru Braia

Talk Soc

A Dose A Day

Inspirations for Nurses (and non-nurses)

A.D. Martin

writing - novels - film - television - video games - other stuff

Saltarosgarden

A garden of my dreams coming to live!

Comunităţi de Prieteni: "Toţi pentru unul, unul pentru toţi"

Communities Of Friends - All For One & One For All

Condamnat la prietenie!

Caci mor traind...

Ami

Don`t believe in stories, believe in what yo can do!

Doina Soltan

"Cele mai frumoase locuri prin care am umblat au fost sufletele oamenilor pe care i-am iubit." Irina Binder

Compendiu de istorie și diplomație

“Vrei să admiri un om? Privește-l din îndepărtare…” - Adrian Sereș -

infinitdegânduri

Loneliness ends with love.

Gheorghe Cuciureanu

În fond despre ştiinţă

prietendevremerea

O vorba buna

…touch my sound…

Where sound can be touched, felt and seen.

Ivano Mingotti

Pagina ufficiale autore

Gheorghe BREGA

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

andreibotnari.wordpress.com/

Andrei Botnari. Photography and travel blog

PoliteiaWorld

Quis custodiet ipsos custodes?

Cafeaua de dimineata

Cuvinte dintr-o ceașca de cafea

Anghel

A great WordPress.com site

SECRETELE SĂNĂTĂȚII ȘI FRUMUSEȚII CU MARIA BOTNARU

Nu poți cumpăra timpul, dragostea și sănătatea cu toți banii lumii

Folclor muzical românesc

„Cântă, măi frate române, pe graiul și limba ta și lasă cele străine ei de a și le cânta!” - Anton Pann

Elena Tănăsescu

Put a little magic in your life

%d blogeri au apreciat asta: