Schimbarea la faţă

22 Apr

CiGriArg:

O poveste răscolitoare, care mă poartă – nu, nu departe, ci, dimpotrivă – aproape-aproape…

Originally posted on Mariana Codruţ:

Dacă admitem că cineva sau ceva a fost pe aici de-adevă­ratelea convertit la comunism, atunci regimul care promitea marea cu sarea n-a reuşit să convertească satele româneşti cum e cel al meu. El le-a înspăimîntat şi fugărit prin păduri şi stufărişuri ca să le colectivizeze, le-a sărăcit şi golit de bărbaţi, a încercat chiar să le sistematizeze – dar mai mult nu, dacă pot spune aşa, fără să nu am senzaţia că limba e, uneori, ceva foarte dubios. Mai precis, n-a reuşit (sau poate nici n-a încercat cu tot dinadinsul?) să le facă să renunţe la ceea ce defineşte de secole felul lor de a fi: tradiţii, superstiţii, cultura zvonului, a traiului ca într-o mare familie etc. Cu atît mai puţin a reuşit să le facă să uite de Dumnezeu şi de marile sărbători religioase!

Dar dacă Dumnezeul lor ortodox era atît de pre­zent, de… de-la-sine-înţeles, încît nu mai trebuia…

View original 601 more words

Adevărata poveste a dimineții de Înviere

20 Apr

Adevărat, Hristos a înviat!

Murivale Iisus

Vasile Mureșan. Iisus

* * *

Mergeam prin centrul orașului, având grijă să nu se stingă lumânarea, Sfânta Lumină a Învierii, și îmi treceau prin memorie imagini dintr-un film drag sufletului meu:

…o dimineață la fel ca asta, în care mergeam pe același drum, obosite, dar nespus de fericite: mama, tanti Dora și eu, cu micile noastre coșuri de Paști, după o noapte în care ascultasem întreaga slujbă în biserica Sfânta Teodora de la Sihla – vai! în sala în care eu, elevă  fiind, am luat lecții de sport (căci asta au făcut sovieticii din mai toate bisericile: săli de sport, depozite de vinuri, grajduri, muzee în cele mai bune cazuri). Mergeam, alături de ele, obosită, dar atât de fericită!

* * *

Andrei Mudrea. Orheiul Vechi iarna

A. Mudrea. Orheiul vechi

A fost una dintre primele slujbe de Paști în biserica redeschisă, după lungi ani de întuneric bolșevic (ani în care zidurile bisericii au găzduit chiar sediul Muzeului ateismului). Memoria mea păstrează fragmentele-simboluri, selectând detaliile cele mai elocvente: pereții nezugrăviți ai bisericii (din care „s-au scos toate odoarele”, vorba poetului) și cele câteva femei prezente la slujbă, înșirându-și prosoapele albe și expunând, pentru sfințire, coșurile pline cu merinde – imagini din filmul creat de creierul meu, pentru a putea face față… dorului.

* * *

Butuceni, Toamnă. Iurie Matei

I.Matei. Butuceni

… și o altă dimineață, în care, împreună cu mama, traversam Bucureștii, ținând în mână Lumina Sfântă, luată din dealul Patriarhiei și păstrată pe toată perioada slujbei la… Biserica Albă, unde mama a ascultat, stând liniștită, senină, atentă, pe un scaun pe care l-a apreciat bucuroasă

Murivale, Temă de peisaj

V.Mureșan. Peisaj

(pentru că, altfel, fără el, picioarele ei n-ar fi rezistat atâtea ore), până la rugăciunea, spusă frumos, ca în fiecare an, pentru frații de peste Prut – fapt ce a încântat-o pe mama, care mi-a amintit, în contextul acelei zile de sărbătoare luminată, că și în timpul slujbei de Paști de la biserica ei de suflet, Sfânta Teodora, lumea se roagă pentru românii de pe celălalt mal al râului nostru îndurerat.

Îndurerat, pentru că a devenit hotar între frați!

* * *

Acum, singură, traversând orașul inundat de noapte și de luminițele plutind printre clădirile adormite, acestea erau imaginile care m-au „condus” până la ușa… lui tata.

Nostalgia cu pisic cenusiu (2)

C.Kolesnik. Nostalgie

Tata, foarte supărat că mă obosesc prea mult, m-a lăsat să dorm până la „ora mea” (8.30), deși îl rugasem să mă trezească pe la „ora lui” – adică 5-6…

* * *

Și tot discutând și glumind pe seama „regimului de sărbători”, greu de suportat, am transformat

Dialog. Tudor Zbarnea

Dialog. Tudor Zbarnea

dimineața de Paști în continuarea seriei de amintiri – amintiri care, spre deosebire de noi, nu dorm și nu vor adormi niciodată… Dacă îmi scriu „filmul” până la capăt…

* * *

Am discutat ceva mai îndelung decât de obicei, ca apoi să gustăm ceva împreună, după care eu poartă stelară, S.Plămădealăm-am luptat eroic să nu mai adorm, iar tata s-a luptat cu tentația de a se apuca de lucru – deh, nu i-a reușit, cum mereu i se întâmplă în zilele de sărbătoare – tata eșuează lamentabil, atunci când își propune să se relaxeze! :)

Hristos a înviat!

* * *

P.S. Sursele imaginilor: Facebook și paginile personale ale autorilor 

P.P.S. Urmează alte imagini/tablouri (dacă mă lasă computerul meu nărăvaș să-mi termin de povestit… filmul) :)

Poeme pascale

19 Apr

170420141027Poeme muzicale, pe care le-am ascultat în joia patimilor, cu invitați tineri și frumoși: Cristina Pintilie, Mariana Bulicanu, Adrian Manciu, Ionel Manciu, Alexandru Manciu, Eugen Doga și Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale din Chișinău.

 Aeterna. Compozitor: Eugen Doga. Interpreți: Eugen Doga, Ionel Manciu și Orchestra Simfonică a Filarmonicii din Chișinău. 

* * *

Alte înregistrări, făcute de alții, în alte săli prestigioase, tot cu Eugen Doga:

* * *

* * *

Și un articol interesant, la fel despre maestrul Eugen Doga: Toamna  Romantică la Ateneul Român

* * *

Peisaj de primăvară, Mihai OlteanuVă urez, dragi prieteni, să vă bucurați de sărbătoarea Învierii Domnului și să aveți o Săptămână Luminată cu sentimente și evenimente frumoase!

* * *

În prima imagine: membrii Orchestrei Simfonice a Filarmonicii din Chișinău, în ziua concertului

În imaginea a doua: un peisaj de Mihai Olteanu

Hover, Hover Ladybug Video

17 Apr

CiGriArg:

Cântec de leagăn finlandez – vechi, autentic…

Originally posted on Yellingrosa's Weblog:

Hover, Hover Ladybug Video

“Hover, Hover Ladybug” is a Finnish lullaby. It has been singing for ages. In my English version I have concentrated on beat instead of a word by word translation. I sing this song without the accompaniment because it is the way how lullabies have performed in Finland. You can listen to “Lennä, lennä leppäkerttu” (Hover, Hover Ladybug) here.

Finnish Music Sheet:

Lenn

English Music Sheet:

hover, hover ladybug

I wish you enjoy listening to this song. My grandmother used to sing it for me when I was a child. I have tried to find the gentle atmosphere she was able to conjure.

Ps You can enlarge the sheets to the new tab by clicking them with your mouse cursor.

View original

Antimoldovenismul moldoveniștilor declarați

16 Apr

Antimoldovenismul așa-zișilor moldoveniști sau: Cazul Dodon-Doga și practicile promotorilor moldo-statalismului

 Am demonstrat, în repetate rânduri, caracterul antiromânesc, rasist, xenofob al așa-zisei teorii a moldovenismului, pe care, în urma unei fraze spuse de președintele Mircea Snegur, mulți au numit-o „moldovenism primitiv”. Promotorii mai recenți ai acestei teorii își revendică titlul de „moldo-stataliști”. Oricare ar fi denumirea acestei ideologii, esența ei este una separatistă, xenofobă, fiind exact pe placul liderilor de la Kremlin, pentru că lovește direct în interesele noastre.

Teoria moldovenistă (alias „moldo-statalistă”) este foarte săracă la capitolul spiritualitate. În fond, e o teorie inconsistentă, pentru că proclamă, în mod extremist (uneori și rasist), superioritatea „națiunii moldovenești”, confruntând-o cu entitatea românească, dar nu are argumente, nu poate face dovada unor realizări culturale, nu are nume și opere notorii. Or, ce fel de națiune fără cultură? Iată de ce moldovenismul recurge atât de des la plagiat și la alte forme de falsificare – doar-doar o aduna puțină „zestre”.  Recent, un nou scandal a fost declanșat de unul dinte promotorii moldovenismului, care a folosit într-un spot de publicitate politică o melodie a maestrului Eugen Doga. Mai multe despre acest nou scandal al „moldo-stataliștilor” puteți citi aici.

Și tot aici, în toată această ilară poveste, e și dovada caracterului antimoldovenesc al moldovenismului. Profund antimoldovenesc. De ce? Pentru că moldovenii (adică românii născuți în zona Moldovei) au un rol important în cultura română, fiind parte constitutivă a ei. Nu poți „lovi” în românism, fără a răni măcar un moldovean. Și nici nu poți să-l „extragi” pe Eminescu din contextul culturii românești, pentru că pierzi, astfel, cea mai mare parte a operei eminesciene. Dovadă experiența noastră din perioada sovietică: Eminescu era considerat „Luceafăr al literaturii moldovenești”, dar, din toată opera lui, Cenzura ne lăsa să cunoaștem doar câteva poeme și nuvele. Și eram bucuroși să putem citi Cezara și Sărmanul Dionis (chiar dacă tot cenzurate!) și că nu eram forțați să ne rezumăm la Somnoroase păsărele. Același lucru în privința lui Creangă, Alecsandri sau alți clasici revendicați de moldoveniști.

Mai mult, nu-i poți despărți de restul culturii române nici pe moldovenii care au creat în perioadele de ocupație rusească (Mateevici, Hâjdeu, Russo), a căror operă nu poate fi „dezlegată” de contextul cultural românesc, indiferent de originile etnice sau viziunile politice ale autorilor. Aici ar fi interesant de discutat despre încercarea moldoveniștilor din perioada sovietică de a-i „privatiza” pe Negruzzi (doar pentru că l-a tradus pe Pușchin!) sau pe… Coșbuc (doar pentru poemul Noi vrem pământ!). Pe de altă parte, moldoveanul Iorga, cel care a scris volume întregi despre românismul moldovenilor, nu i-a „sedus”, nu știu de ce. Și mai curios e că moldo-stataliștii nu spun o vorbă despre istoricul basarabean Ștefan Ciobanu. Hélas, nici el nu a știut să-i seducă, în ciuda numeroaselor merite academice! No, eu l-aș recomanda cu  dragă inimă dlor moldo-stataliși. :)

Prin teoria lor separatistă și xenofobă, moldoveniștii îi desființează pe autorii/artiștii moldoveni, rupându-i din context, iar pe restul moldovenilor, pe care îi proclamă pompos „etnici moldoveni”, îi anihilează ca entitate spirituală, ca argument fenomenologic, privându-i de trecutul lor cultural.

Iată de ce spun că politicienii care s-au urcat călare pe teoria moldo-statalistă sunt cei mai mari dușmani ai moldovenilor. Ei ne vor săraci lipiți pământului în toate privințele, din toate punctele de vedere: și material – pentru că vor să fure, așa cum i-a învățat „marele Marx” și cum ne-au demonstrat deja că pot!, să-și facă palate pe seama celor mai amărâți dintre moldoveni, și spiritual – lipsindu-ne de tot ce au creat artiștii noștri de-a lungul secolelor, în albia civilizației românești.

P.S. A se vedea și: Moldoveniști pentru liniștea expansionismului rusesc sau căutători de sine?

* * *

Articol preluat de stirilocale.md .

Colț de rai, și trist, și drag

11 Apr

Casa veche din CondrițaUn subiect dureros și drag în același timp: casa de la Condrița.Covorul bunicii Ecaterina

Mama ne-a părăsit exact în timpul în care, împreună, căutam soluții pentru eterna – acum așa pot să-i zic – noastră „îndepărtare”. Doream să schimbăm locuințele pe care le aveam (eu și părinții mei), în așa fel, încât să stăm cât mai aproape.

Una dintre soluții era o casă, nu prea mare, fără turle și alte accesorii covorul buniciikitsch, dar destul de încăpătoare, în care să fie loc și pentruCondrița, mere căzute bibliotecile noastre, și pentru eventualii oaspeți (printre care mulți nepoți, verișori, prieteni), și destule băi, și un mic lot, care să-i permită lui tata să-și exercite pasiunea pentru grădinărit, și loc pentru afirmarea talentului mamei în ale gospodăriei, și teren pentru imaginația ei demnă de un designer versat… Frumoase planuri, la care ne plăcea să visăm și să contribuim.

* * *

Dumnezeu a avut alte planuri cu noi…

* * *

21092013796Azi mă doare orice are tangență cu acest subiect… Poate că e sentimentul de vinovăție, că n-Părul de la Condrițaam reușit să fac,  pentru mama, un lucru esențial: ordine în propria-mi viață (așa cum îmi cerea, cu strictețe, pentru că și-a dorit mereu să mă vadă fericită). Așa se face că, deși nu mi-am condrița, copacidorit niciodată să plec pentru mult timp de acasă (excepție făcând micile călătorii), am fost mereu departe de casă și, cel mai regretabil, de mama. Iată de ce Condrița, grădinaproiectul „imobiliar”, de „unificare” a „gospodăriilor” noastre, odinioară unu proiect energizant pentru mine, acum îmi provoacă tristețe.

* * *

Bibloiteca de la Condrița (2)Un timp, tata nu găsea mai mare plăcere, decât să se izoleze la Condrița, unde și-a mutat oDrum spre Condrița parte din bibliotecă și un birou mare și greu, capabil să țină pe el numeroasele și voluminoasele  proiecte ale cărților lui (cine îl cunoaște nu poate să nu știe și felul în care lucrează tata: cu sete, lacom, colegii numindu-l, mai în glumă, mai în serios, „mașină de citit”).

cărți la CondrițaAcum… nimic nu mai e la fel,  nici tata, nici eu, nici bucuria pe care în mod normal o resimțeam, când ne apropiam, cu mașina, de pădurea de la Condrița (poza din dreapta e făcută în timpul unui popas improvizat, pentru a admira dealurile înflorite și înverzite, în drum spre bunici – acum o groază de ani!), și probabil că însingurarea/izolarea în tristețea casei de la Condrița i-ar face mai mult rău decât bine.

* * *

Condrița, vedere spre pădureAm scris în repetate rânduri despre Condrița…  Azi, când nu mai e mama, să ne dea sfaturi, și nu mai putem amâna vânzarea casei de la Condrița, revin cu pozele din astă toamnă. Fotografii făcute în grabă, mai mult dintr-un imbold, nu din dorința de a arhiva clipele neprețuite. Dintr-un imbold neînțeles ori din sentimentul că, inevitabil, fotografiile vor deveni, peste un timp, singuraCondrita, toamna 2013 amintire despre  casa din Condrița noastră (nu din cea cu faimă „prezidențială”),  unde și-au „zidit”, ca Meșterul Manole: tata mai toate concediile, bunica ultimii ani din viață, iar mama dorul de noi… Și unde dorul nostru s-a întâlnit, printre frunze, ciripit de păsări, dangătele clopotelor de la Mănăstirea din vecinătate, cu ecoul dorului ei…

 

Un cântec frumos despre un… cal

10 Apr

Nu mai auzisem acest cântec, doar citisem despre el în presă. Povestea Nicolae Sulac, într-un interviu, cum a ajuns să cânte în fața unei comisii (pe timpul URSS) această melodie populară, cu un text mai mult decât inacceptabil pe vremea aceea, menționând că piesa avea o circulație destul de  mare („toată lumea așa cântă”). Interviul a fost filmat. Îl inserez în această postare: aici (la minutul 7.40) găsiți mărturia lui Nicolae Sulac despre cântecul Sus pe malul Nistrului.  Deci, nu-l auzisem în întregime, când mi-a zis un cunoscut că niște colegi de ai noștri au cules „pe teren” un cântec de o frumusețe rară, dar pe care s-ar putea să nu aibă permisiunea de a-l cânta, fiind unul dintre cele interzise în perioada sovietică. Ce avea în vedere am priceput abia când am auzit cum îl cântă Plăieșii, un ansamblu cunoscut și apreciat pentru hărnicia cu care valorifică folclorul basarabean.Versurile pe care le cântă Sulac nu se regăsesc în varianta Ansamblului Plăieșii, condus de Nicolae Gribincea, dar ambele variante sunt interesante în calitate de elemente din arhiva memoriei colective în spațiul pruto-nistrean (sunt bucăți folclorice în care românismul nostru strălucește ca diamantul, grație geniului poetic anonim, iar faptul că aceste diamante nu s-au pierdut este probabil cea mai mare realizare spirituală a românilor basarabeni, în frunte cu cercetătorii entologi și folcloriștii noștri):

Sus pe malul Nistrului

Paște calul rusului,

Calul paște și nechează,

Rusul plânge și oftează.

Taci, rusule, nu ofta, 

România nu-i a ta.

Pentru România mea

Ai să pierzi Rusia ta.

* * *

Unde-i unu nu-i putere 

La necaz și la durere.

Unde-s mulți puterea crește,

Și dușmanul nu sporește.

Frumos îi șade oricui

Acasă în țara lui,

C-așa-i dat de Dumnezeu,

Orice neam cu locul său…

* * *

Nicolae Sulac este cel care ne-a lăsat multe melodii memorabile, printre care celebra Pe pământul nostru drag. 

E cel care ne avertiza, prin intermediul acestui cântec (deh, asta știa să facă: să cânte) despre pericolul prezentat de armata rusă:

Suntem tratați ca niște câini.

Deșteptați-vă, români.

 Azi pichetu-i la Aneni,

Mâine poate fi-n Ungheni…

* * *

Silent Musae

Nopti albe, zambete si puf de perna

mypassioniscooking

Numele meu este Bianca si-mi place să gătesc. La fel de mult îmi place să citesc cărţi de bucate, sa merg la cumpărături , sa pregatesc mese pentru prieteni dragi şi familie, sa experimentez reţete noi şi - desigur – sa vorbesc despre retete , desi eu nu sunt un bucatar profesionist.

Yellingrosa's Weblog

Poetry, Visual Arts, Music and IT Tech

Marbles in a Jar

Many voices; one conversation.

Secretele succesului

Succesul in viata nu are nimic de-a face cu ce castigi sau cu ce cladesti pentru tine insuti. Succesul inseamna ce faci pentru ceilalti. Pentru ca ceea ce daruiesti se va intoarce la tine

Sop-St

Now I know only I can stop the rain

Cociug

Lumea mea

Atelier 7culori

by Art District Studio (artists run space&projects - art concept, illustration, graphic design, fashion)

Turnofftheglory

Despre politica, politicieni si prestatii electorale si postelectorale

Little Corner

Rental props

radio vocativ

radioul celor care nu mai vor să fie manipulați

Zugrăveli Interioare, Amenajări Case, Renovări Apartamente Bucureşti şi Constanţa - 0764.833.879 / 0734.633.357

Echipa noastră execută servicii coerioare, design, renovări şi reparaţii, finisaje pentru apartamente, case, vile, spaţii comerciale, birouri, instalaţimplete de amenajări interioare şi exti electrice, termice şi sanitare, precum şi servicii de mentenanţă. Amenajări interioare – finisaje, renovări, tencuieli interioare, zugrăveli, placări pereţi şi plafoane gips-carton (rigips), placări gresie şi faianţă, parchet, izolaţii fonice şi termice, montat uşi, execuţie mobilier, servicii de design etc.

Tofan Gheorghe's Creative Blog

Creative WordPress.com site

Journeys beyond Montenegro

or just because life also happens outside our minds!

verzi și uscate s.r.l.

"Stiu ca exista un viitor pentru mine, dar nu pot sa-l mai astept." Marilyn Monroe

Kev's Blog

Thoughts and Expressions

Mentalităţi şi practici

O incursiune în fenomenele sociale din Republica Moldova

Un sacelean luptator

Este din ce in ce mai greu sa prezici trecutul.Se schimba de la o guvernare la alta

LightBox

From the photo editors of TIME

travelblog.md

Blog personal de călătorii şi impresii turistice din diverse destinaţii

Pishky's Blog

Numai cuvintele zburau între noi, înainte și înapoi - N. Stănescu

Alexandrina Chelu's Blog

Oameni de valoare

salvati satul romanesc

"Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş."

Inchirieri de idei

Pe scurt despre absolut tot

Manzatu

Just another WordPress.com weblog

Blog despre Eroii Neamului

Just another WordPress.com weblog

CASE DE EPOCA

Opinii si analize de VALENTIN MANDACHE

Etymologikon™

Language, Linguistics, Logic, and Life . . . . . . . . . . . . . by Teresa Elms

Enigma Adolescentei

O chemare a sufletului

Hipertensiv

Offending stupid people since 1-st of August 2013 : „Nu te îngrijora de ceea ce gândesc oamenii - nu li se întâmplă prea des.”

Beauty High

Beauty Tips, Product Reviews & Beauty Trends

Victoritza

In zadar mi-ai dat aripi, daca nu m-ai invatat sa zbor!

Dorian`S Blog Suburbia iBraila

O soțietate fără prințipuri carevasăzică că nu le are

Adela Pârvu - jurnalist home & garden

•••••••••••• O viață avem? Colorată să fie! ••••••••••••

CRONICA REZERVISTULUI

acest blog a avut multe descrieiri nepotrivite

Libertatea este disciplina liber asumată

Și când încep să scriu, libertatea mea nu are limite

Album Foto

Smile! You’re at the best WordPress.com site ever

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 2,843 other followers

%d bloggers like this: